Join us on a literary world trip!
Add this book to bookshelf
Grey
Write a new comment Default profile 50px
Grey
Subscribe to read the full book or read the first pages for free!
All characters reduced
Icoane - cover

Icoane

Nikodim Kondakov

Publisher: Parkstone International

  • 0
  • 0
  • 0

Summary

„Iconografia creştină, mai cu seamă atunci când valorifică reprezentarea lui Iisus Hristos, îşi are rădăcinile în doctrina Învierii. Mai mult ca oricare altă figură biblică, icoana lui Hristos neîntinată de mâna omului întruchipează principiul dogmatic al creştinismului.” - Părintele Daniel Rousseau.
Lucrarea de faţă urmăreşte evoluţia temelor sacre, tratate de pictorii şcolii bizantine, începând cu cnezatul Kievului şi până la prăbuşirea Imperiului Rus. Fără a se referi la modelele străvechi ale iconografiei, la tehnicile şi la materialele folosite - lemnul, aurul sau tempera –, autorul demonstrează că reprezentarea divinităţii relevă întotdeauna, în orice eră a istoriei, o nouă expresie a umanităţii.
Available since: 02/05/2023.
Print length: 225 pages.

Other books that might interest you

  • Icoane 120 ilustraţii - cover

    Icoane 120 ilustraţii

    Lyudmila Milyayeva

    • 0
    • 0
    • 0
    Această carte analizează evoluția artei iconice de la începuturile sale în Bizanț până în timpul Imperiului Rus. Icoanele sunt un element fundamental în istoria artei și, prin urmare, este esențial să înțelegem cum a început această formă de expresie și cum s-a dezvoltat de-a lungul secolelor. Icoanele sunt discutate de unul dintre experții de renume mondial în iconografia creștină timpurie, oferind un punct de referință valoros atât pentru specialiști, cât și pentru studenți.
    Show book
  • Gustav Klimt și opere de artă - cover

    Gustav Klimt și opere de artă

    Patrick Bade, Jane Rogoyska

    • 0
    • 0
    • 0
    "Nu sunt interesat de mine ca subiect de pictură, ci de ceilalți, în special de femei..." Frumoase, senzuale și mai ales erotice, picturile lui Gustav Klimt vorbesc despre o lume a opulenței și a timpului liber, care pare a fi la eoni distanță de mediul aspru și postmodern în care trăim acum. Subiectele pe care le tratează - alegorii, portrete, peisaje și figuri erotice - nu conțin practic nicio referire la evenimente externe, ci se străduiesc mai degrabă să creeze o lume în care frumusețea, mai presus de orice altceva, este dominantă. Utilizarea culorilor și a modelelor a fost profund influențată de arta Japoniei, a Egiptului antic și a Bizanțului. Ravenne, perspectiva plană, bidimensională a picturilor sale și calitatea frecvent stilizată a imaginilor sale formează o operă impregnată de o senzualitate profundă și în care figura femeii, mai presus de toate, domnește. Primele lucrări ale lui Klimt i-au adus succesul la o vârstă neobișnuit de tânără. Gustav, născut în 1862, a obținut o bursă de stat pentru a studia la Kunstgewerbeschule (Școala de Arte și Meserii din Viena) la vârsta de paisprezece ani. Talentele sale de desenator și pictor au fost rapid remarcate, iar în 1879 a format Künstlercompagnie (Compania artiștilor) împreună cu fratele său Ernst și cu un alt student, Franz Matsch. A doua parte a secolului al XIX-lea a fost o perioadă de mare activitate arhitecturală la Viena. În 1857, împăratul Franz Joseph a ordonat distrugerea fortificațiilor care înconjurau centrul medieval al orașului. Rezultatul a fost Ringstrasse, un nou cartier în devenire, cu clădiri magnifice și parcuri frumoase, toate plătite din bani publici. Prin urmare, tânărul Klimt și partenerii săi au avut numeroase ocazii de a-și arăta talentul și au primit de timpuriu comenzi pentru a contribui la decorarea spectacolului organizat pentru a sărbători nunta de argint a împăratului Franz Joseph și a împărătesei Elisabeta. În 1894, Matsch s-a mutat din atelierul lor comun, iar în 1897 Klimt, împreună cu cei mai apropiați prieteni ai săi, a demisionat din Künstlerhausgenossenschaft (Societatea Cooperativă a Artiștilor Austrieci) pentru a forma o nouă mișcare cunoscută sub numele de Secesiune, al cărei președinte a fost ales imediat. Secesiunea a avut un mare succes, organizând atât o primă, cât și o a doua expoziție în 1898. Mișcarea a câștigat destui bani pentru a comanda propria clădire, proiectată pentru ea de arhitectul Joseph Maria Olbrich. Deasupra intrării se afla motto-ul său: "Fiecărei epoci arta sa, artei libertatea sa". Începând din jurul anului 1897, Klimt și-a petrecut aproape fiecare vară pe Attersee cu familia Flöge. Acestea au fost perioade de pace și liniște în care a realizat picturile de peisaje care constituie aproape un sfert din întreaga sa operă. Klimt a făcut schițe pentru aproape tot ceea ce a făcut. Uneori existau peste o sută de desene pentru un singur tablou, fiecare dintre ele prezentând un detaliu diferit - o piesă de îmbrăcăminte sau o bijuterie, sau un simplu gest. Cât de excepțional a fost Gustav Klimt se reflectă, probabil, în faptul că nu a avut predecesori și nici adepți adevărați. I-a admirat pe Rodin și pe Whistler, fără a-i copia servil, și a fost admirat la rândul său de mai tinerii pictori vienezi Egon Schiele și Oskar Kokoschka, ambii fiind foarte influențați de Klimt.
    Show book
  • Art Nouveau - cover

    Art Nouveau

    Jean Lahor

    • 0
    • 0
    • 0
    Art Nouveau e un stil decorativ şi arhitectural care s-a dezvoltat între anii 1880 şi 1890 în vestul Europei. Apărut ca o reacţie la revoluţia industrială şi la vidul de creaţie, stilul Art Nouveau s-a aflat în centrul renaşterii din artele decorative. Obiectivul principal al mişcării a fost crearea unei noi estetici, prin întoarcerea la studiul subiectelor naturale. Pentru realizarea acestui scop, artişti ca Gustav Klimt, Koloman Moser, Antoni Gaudi, Jan Toorop şi William Morris au susţinut inovaţiile în tehnica artistică şi înnoirea formelor. După triumful de la Expoziţia Universală de la Paris din 1900, stilul a continuat să inspire mulţi artişti. Stilul Art Deco, succesorul stilului Art Nouveau, a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial.
    Show book
  • Michelangelo - cover

    Michelangelo

    Eugène Müntz

    • 0
    • 0
    • 0
    Michelangelo a devenit pictor pentru a putea exprima într-un material mai maleabil ceea ce simțea sufletul său titanesc, ceea ce imaginația sa de sculptor vedea, dar ceea ce sculptura îi refuza. Astfel, acest admirabil sculptor a devenit creatorul, la Vatican, al celui mai liric și epic decor văzut vreodată: Capela Sixtină. Profuzia invenției sale este răspândită pe această vastă suprafață de peste 900 de metri pătrați. Există 343 de figuri principale de o varietate prodigioasă de expresie, multe de dimensiuni colosale, la care se adaugă un număr mare de figuri secundare introduse pentru efect decorativ. Creatorul acestui vast proiect avea doar treizeci și patru de ani când și-a început lucrarea. Michelangelo ne obligă să ne extindem concepția despre frumos. Pentru greci, era vorba de perfecțiunea fizică; dar lui Michelangelo nu-i păsa prea mult de frumusețea fizică, cu excepția câtorva cazuri, cum ar fi pictura lui Adam de pe tavanul Sixtinei și sculpturile sale din Pietà. Deși stăpân pe anatomie și pe legile compoziției, a îndrăznit să le ignore pe amândouă, dacă era necesar pentru a-și exprima concepția: să exagereze mușchii figurilor sale și chiar să le pună în poziții pe care corpul uman nu și le putea asuma în mod natural. În ultima sa pictură, Judecata de Apoi de pe peretele din capătul Sistinei, și-a revărsat sufletul ca un torent. Michelangelo a fost primul care a făcut ca forma umană să exprime o varietate de emoții. În mâinile sale, emoția a devenit un instrument pe care a cântat, extrăgând teme și armonii de o varietate infinită. Figurile sale ne poartă imaginația mult dincolo de semnificația personală a numelor care le sunt atașate.
    Show book
  • Expresionismul - cover

    Expresionismul

    Ashley Bassie

    • 0
    • 0
    • 0
    Max Beckmann, Otto Dix, George Grosz, Emil Nolde, E.L. Kirchner, Paul Klee, Franz Marc dar şi austriecii Oskar Kokoschka şi Egon Schiele se numără printre artiştii individualişti întrun înalt grad ai generaţiei care a contribuit la mişcarea vivace şi deseori controversată a Expresionismului din Germania şi Austria începutului de secol XX. Această carte vi-i prezintă pe aceşti artişti şi lucrările lor. Autorul, istoricul de artă Ashley Bassie, explică modul în care arta expresionistă a deschis drumul spre considerarea temelor psihologice, emoţionale şi sociale ale începutului de secol XX într-un alt fel, nou, intens şi evocativ. Volumul tratează dezvoltarea Expresionismului şi cuvintele sale cheie, subliniind factorul imagine, deseori intens subiectiv şi aspiraţiile şi conflictele din care a rezultat acesta, concentrându-se în acelaşi timp cu exactitate asupra artiştilor curentului.
    Show book
  • Romantismul - cover

    Romantismul

    Léon Rosenthal

    • 0
    • 0
    • 0
    Romantismul a fost o reacţie împotriva neoclasicismului, care a invadat secolul al XIX-lea şi a constituit o ruptură intelectuală veritabilă. Ideile romanticilor, de găsit printre alte surse în operele lui Victor Hugo şi ale Lordului Byron sunt exprimate şi în pictură de către Eugène Delacroix, Caspar David Friedrich şi William Blake. În sculptură, François Rude a indicat direcţia pe care avea s-o ia această nouă libertate artistică, însufleţindu-şi operele cu o aşa mişcare şi expresie până atunci niciodată întâlnite. Volumul oferă un studiu al diferitelor aspecte ale mişcării Romantismului, reconstruind descrescător diferitele sale etape. Mulţumită unei analize minuţioase şi profunde, cititorul poate înţelege în totalitatea ei mişcarea care a revoluţionat epoca.
    Show book