Outros livros que poderiam interessá-lo

• 

  Simbolismul

  Nathalia Brodskaïa

  • 0
  • 0
  • 0

  Simbolismul a apărut în Franţa şi Europa între anii 1880 şi începutul secolului XX. Simboliştii, fascinaţi de mitologia antică, au încercat să evite dominaţia pe care gândirea raţională o exercita asupra ştiinţei. Îşi doreau să transceandă lumea vizibilă şi raţională pentru a atinge tărâmul gândirii pure, experimentând constant cu limitele inconştientului. Francezii Gustave Moreau, Odilon Redon, belgienii Fernand Khnopff şi Félicien Rops, englezii Edward Burne-Jones şi Dante Gabriel-Rossetti, cât şi olandezul Jan Toorop sunt cei mai reprezentativi artişti ai acestui curent.

  Ver livro

• 

  Michelangelo și opere de artă

  Eugène Müntz

  • 0
  • 0
  • 0

  Michelangelo, ca și Leonardo, a fost un om cu multe talente; sculptor, arhitect, pictor și poet, el a realizat apoteoza mișcării musculare, care pentru el era manifestarea fizică a pasiunii. Și-a modelat arta desenului, a îndoit-o, a răsucit-o și a întins-o până la limitele extreme ale posibilităților. Nu există peisaje în pictura lui Michelangelo. Toate emoțiile, toate pasiunile, toate gândurile umanității erau personificate în ochii lui în trupurile goale ale bărbaților și femeilor. Rareori își concepea formele umane în atitudini de imobilitate sau de repaus. Michelangelo a devenit pictor pentru a putea exprima într-un material mai maleabil ceea ce simțea sufletul său titanesc, ceea ce imaginația sa de sculptor vedea, dar ceea ce sculptura îi refuza. Astfel, acest admirabil sculptor a devenit creatorul, la Vatican, al celui mai liric și epic decor văzut vreodată: Capela Sixtină. Profuzia invenției sale este răspândită pe această vastă suprafață de peste 900 de metri pătrați. Există 343 de figuri principale de o varietate prodigioasă de expresie, multe de dimensiuni colosale, la care se adaugă un număr mare de figuri secundare introduse pentru efect decorativ. Creatorul acestui vast proiect avea doar treizeci și patru de ani când și-a început lucrarea. Michelangelo ne obligă să ne extindem concepția despre frumos. Pentru greci, era vorba de perfecțiunea fizică; dar lui Michelangelo nu-i păsa prea mult de frumusețea fizică, cu excepția câtorva cazuri, cum ar fi pictura lui Adam de pe tavanul Sixtinei și sculpturile sale din Pietà. Deși stăpân pe anatomie și pe legile compoziției, a îndrăznit să le ignore pe amândouă, dacă era necesar pentru a-și exprima concepția: să exagereze mușchii figurilor sale și chiar să le pună în poziții pe care corpul uman nu și le putea asuma în mod natural. În ultima sa pictură, Judecata de Apoi de pe peretele din capătul Sistinei, și-a revărsat sufletul ca un torent. Michelangelo a fost primul care a făcut ca forma umană să exprime o varietate de emoții. În mâinile sale, emoția a devenit un instrument pe care a cântat, extrăgând teme și armonii de o varietate infinită. Figurile sale ne poartă imaginația mult dincolo de semnificația personală a numelor care le sunt atașate.

  Ver livro

• 

  1000 de tablouri ale unor...

  Victoria Charles, Donald Wigal,...

  • 0
  • 0
  • 0

  Începând cu perioada Renaşterii şi trecând prin baroc şi romantism până la suprarealism şi stilul pop, aceste lucrări canonice ale artei occidentale se întind pe opt secole şi cuprind o gamă vastă de subiecte. Găsim în ele sacrul şi scandalosul, minimalismul şi opulenţa, inovaţia şi convenţionalul. Sunt picturi care au imortalizat spiritul unei epoci sau care anunţau începutul unei epoci noi. Opere de artă a căror genialitate a fost recunoscută imediat, şi altele care la început au avut parte de opoziţie. Toate au trecut testul timpului, şi în felul lor contribuie la dialectica despre ce anume face ca o pictură să fie de valoare, despre felul în care noţiunile artistice s-au schimbat, despre măsura în care arta reflectă realitatea şi măsura în care ea o modifică. Împreună, aceste opere excepţionale revelează interesele schimbătoare şi descoperirile înaintaşilor noştri, şi ne pot da ocazia să înţelegem care dintre picturile epocii noastre se vor alătura până la urmă canonului artei clasice.

  Ver livro

• 

  Michelangelo

  Eugène Müntz

  • 0
  • 0
  • 0

  Michelangelo a devenit pictor pentru a putea exprima într-un material mai maleabil ceea ce simțea sufletul său titanesc, ceea ce imaginația sa de sculptor vedea, dar ceea ce sculptura îi refuza. Astfel, acest admirabil sculptor a devenit creatorul, la Vatican, al celui mai liric și epic decor văzut vreodată: Capela Sixtină. Profuzia invenției sale este răspândită pe această vastă suprafață de peste 900 de metri pătrați. Există 343 de figuri principale de o varietate prodigioasă de expresie, multe de dimensiuni colosale, la care se adaugă un număr mare de figuri secundare introduse pentru efect decorativ. Creatorul acestui vast proiect avea doar treizeci și patru de ani când și-a început lucrarea. Michelangelo ne obligă să ne extindem concepția despre frumos. Pentru greci, era vorba de perfecțiunea fizică; dar lui Michelangelo nu-i păsa prea mult de frumusețea fizică, cu excepția câtorva cazuri, cum ar fi pictura lui Adam de pe tavanul Sixtinei și sculpturile sale din Pietà. Deși stăpân pe anatomie și pe legile compoziției, a îndrăznit să le ignore pe amândouă, dacă era necesar pentru a-și exprima concepția: să exagereze mușchii figurilor sale și chiar să le pună în poziții pe care corpul uman nu și le putea asuma în mod natural. În ultima sa pictură, Judecata de Apoi de pe peretele din capătul Sistinei, și-a revărsat sufletul ca un torent. Michelangelo a fost primul care a făcut ca forma umană să exprime o varietate de emoții. În mâinile sale, emoția a devenit un instrument pe care a cântat, extrăgând teme și armonii de o varietate infinită. Figurile sale ne poartă imaginația mult dincolo de semnificația personală a numelor care le sunt atașate.

  Ver livro

• 

  Expresionismul

  Ashley Bassie

  • 0
  • 0
  • 0

  Max Beckmann, Otto Dix, George Grosz, Emil Nolde, E.L. Kirchner, Paul Klee, Franz Marc dar şi austriecii Oskar Kokoschka şi Egon Schiele se numără printre artiştii individualişti întrun înalt grad ai generaţiei care a contribuit la mişcarea vivace şi deseori controversată a Expresionismului din Germania şi Austria începutului de secol XX. Această carte vi-i prezintă pe aceşti artişti şi lucrările lor. Autorul, istoricul de artă Ashley Bassie, explică modul în care arta expresionistă a deschis drumul spre considerarea temelor psihologice, emoţionale şi sociale ale începutului de secol XX într-un alt fel, nou, intens şi evocativ. Volumul tratează dezvoltarea Expresionismului şi cuvintele sale cheie, subliniind factorul imagine, deseori intens subiectiv şi aspiraţiile şi conflictele din care a rezultat acesta, concentrându-se în acelaşi timp cu exactitate asupra artiştilor curentului.

  Ver livro

• 

  30 de milenii de pictură

  Victoria Charles, Joseph Manca,...

  • 0
  • 0
  • 0

  O adevărată călătorie prin timp și spațiu, prin artă și istorie, un ghid splendid ilustrat care vă oferă o viziune globală a evoluției picturii. De la picturile rupestre din grotele de la Lascaux la Madonele Renașterii italiene, de la inovatoarele tablouri ale impresioniștilor la pânzele provocatoare ale Pop Art, 30 de milenii de pictură reunește cele mai reprezentative opere picturale, punctând decisiv evoluția artei din preistorie până în prezent. Cuprinzând o selecție de exact 1 000 de picturi de pe toate continentele, aceste comori culturale sunt prezentate în contextul lor istoric, împreună cu explicații, citate și biografii a 100 dintre cei mai influenți artiști ai umanității. O resursă culturală și educațională documentată și scrisă pentru publicul larg, această carte ne invită să analizăm interacțiunea dintre istorie și artă, influența reciprocă pe care au avut-o în timp artiștii de toate orientările, precum și viitorul picturii. O carte care nu trebuie să lipsească din biblioteca nimănui.

  Ver livro