Otros libros que te pueden interesar

• 

  Un viitor luminos - Crescut în...

  Teodor Flonta

  • 0
  • 0
  • 0

  Povestea tânărului Teodor se desfășoară pe fundalul dramei pe care familia și țara sa o trăiesc în zilele cumplite ale anilor 1950 într-o Românie stalinistă. În timp ce țările occidentale sunt angajate în reconstrucția postbelică, regimul comunist, impus românilor de Uniunea Sovietică, îi privează pe cetățenii săi de cele mai elementare libertăți și reduc un popor întreg la foame. 
  Regimul amenință să elimine familia Flonta, declarându-l pe Pavel, tatăl lui Teodor, chiabur, adică „dușman al poporului”. În consecință, Pavel este arestat, întemnițat și torturat. Când valul de persecuție atinge punctul culminant, este forțat să trăiască ascuns. O meserie pe care Pavel o învățase în tinerețe îl salvează: rușii, care extrag uraniu în Carpați pentru bomba lor atomică, îl angajează. Acolo, la mină, brațul lung al Securității, nu poate sa-l ajungă. 
  Și, din moment ce în comunism copiii trebuiau să sufere pentru „păcatele” pe care poliția secretă le atribuie părinților lor, Teodor suferă și el, încă de la o vârstă fragedă, nenumărate abuzuri: meritele sale nu sunt recunoscute în timpul școlii elementare, este expulzat din liceu și nu i se permite să dea examen la facultatea aleasă de el. 
  Când tânărul Teodor termină școala elementară, tatăl său îi face un cadou pe care îl dorea atât de mult. Era un radio cu tranzistori pe care îl va lua cu el peste tot. Într-o zi, în timp ce era la pășunat cu vacile lor, descoperă sunetul unei limbi frumoase: italiana. Din acel moment viața lui începe să se schimbe. În timp ce studiază limba italiană la Universitatea din București, întâlnește femeia viselor sale, Ariella, care îl va salva de comunism. 
  Căderea comunismului îl va găsi pe Teodor „la sfârșitul lumii” în Tasmania, în timp ce tatăl său, ultimul membru al familiei, va fi implicat în recuperarea terenului pe care comuniștii i-l confiscaseră cu zeci de ani mai devreme.

  Ver libro

• 

  Planul Marshall: Zorii...

  Benn Steil

  • 0
  • 0
  • 0

  Câștigător în 2019 al New York Historical Society Barbara and David Zalaznick Book Prize in American History
   
  Câștigător în 2018 al American Academy of Diplomacy Douglas Dillon Award
   
  Nominalizat în 2018 la Duff Cooper Prize in Literary Nonfiction
   
  Mențiune de onoare în 2019 la ASEEES Marshall D. Shulman Prize
   
  La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu prăbușirea Imperiului Britanic și ridicarea stelei lui Stalin, oficialii americani, conduși de noul secretar de stat, George C. Marshall, au pornit în misiunea de reconstruire a Europei Occidentale ca pavăză împotriva autoritarismului comunist. Întreprinderea lor masivă, costisitoare și ambițioasă avea să îi pună pe europeni și pe americani în fața unei viziuni adesea în conflict cu istoria lor și concepțiile despre sine. În acest proces, se va ajunge la crearea NATO, a Uniunii Europene și a identității occidentale care continuă să dea formă evenimentelor internaționale.
   
  Concentrându-se pe anii hotărâtori 1947–1949, relatarea lui Benn Steil aduce la viață episoade importante marcând prăbușirea relațiilor SUA–URSS de la finalul războiului și lovitura de stat de la Praga, blocada Berlinului și divizarea Germaniei. În fiecare dintre aceste cazuri, vedem și înțelegem ca niciodată înainte hotărârea lui Stalin de a zdrobi Planul Marshall și de a submina puterea americană în Europa.
   
  Având în vedere ecourile actuale ale Războiului Rece, când Putin și Rusia pun la încercare ordinea mondială, fragilul echilibru de putere și ordinea incertă de la finalul anilor 1940 sunt mai relevante ca oricând. Planul Marshall ne oferă contextul critic pentru a înțelege peisajul internațional de azi. Aducând la lumină materiale noi din arhivele americane, ruse, germane și din alte țări ale Europei, povestea lui Steil va schimba definitiv modul în care percepem Planul Marshall și începutul Războiului Rece. O lucrare rafinată de istorie care va deveni un clasic al literaturii despre Războiul Rece.
   
   
   
  „Benn Steil s-a specializat în explicarea subiectelor complexe. Beneficiind de cunoștințe de diplomație, economie și strategie, Steil stabilește un nou standard pentru înțelegerea noastră nu doar în ceea ce privește Războiul Rece, ci și epoca post-Război Rece, în care viitorul Europei și rolul Statelor Unite sunt puse din nou sub semnul întrebării. O realizare deosebită, care vine la timp.” John Lewis Gaddis, profesor de istorie militară și navală, Universitatea Yale
   
  „În noua sa carte, Benn Steil ne spune o dublă poveste: cea a lansării Planului Marshall, programul american fără precedent de ajutorare a Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și a diverselor tentative sovietice de a-l deturna și împiedica. Însuflețită de portrete realizate cu talent, această relatare emoționantă adaugă o nouă perspectivă asupra uneia dintre cele mai grele perioade din istoria lumii.” Liaquat Ahamed, câștigător al Premiului Pulitzer
   
  „Planul Marshall este o lucrare remarcabilă și minunat scrisă de istorie a diplomației și a economiei. Lideri și oameni de rând continuă să susțină nevoia unor noi Planuri Marshall pe tot globul, dar câți dintre ei înțeleg cu adevărat despre ce a fost vorba în cazul planului original, cum a fost creat și ce a realizat? Această carte va deschide ochi și minți.” Alan Greenspan, fost președinte al Rezervei Federale
   
   
   
  BENN STEIL este asociat principal și director de economie internațională în cadrul Consiliului pentru relații internaționale. Este autorul volumului premiat Battle of Bretton Woods: John Maynard Keynes, Harry Dexter White, and the Making of the New World Order. Locuiește în New York împreună cu soția sa și cei doi fii.

  Ver libro

• 

  De ce eșuează națiunile...

  James A. Robinson, Daron Agemoglu

  • 0
  • 0
  • 0

  „O analiză importantă care nu trebuie ratată.“ – Peter Diamond, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 2010
   
  „Kronika“ este colecția în care umanitatea este reconstruită prin cărți care ne ajută să pătrundem în culisele celor mai interesante evenimente politice, sociale sau financiare de ieri și de astăzi.
   
  „Acemoglu și Robinson – doi dintre cei mai importanți experți din lume în domeniul dezvoltării – ne arată de ce nu geografia, bolile sau cultura, ci chestiunea instituțiilor și a politicii explică, mai degrabă, motivul pentru care unele națiuni sunt bogate și altele sărace. Această carte extrem de accesibilă oferă o perspectivă pătrunzătoare binevenită atât pentru specialiști, cât și pentru publicul larg.“ – Francis Fukuyama
   
  „Autorii demonstrează, convingător, că țările ies din sărăcie numai când au instituții economice adecvate, mai ales proprietate privată și concurență. În mod cu totul original, ei susțin că probabilitatea ca țările să își dezvolte instituții bune este mai mare atunci când acestea au un sistem politic pluralist deschis, în care există concurență pentru funcțiile politice, un bazin electoral vast și deschidere către noi lideri politici. Această legătură intimă dintre instituțiile politice și instituțiile economice este punctul central și esențial al contribuției lor, teoria concretizându-se într-un studiu de mare vitalitate asupra uneia dintre întrebările cruciale din economie și din economia politică.“ – Gary S. Becker, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie, 1992
   
  „O carte de o bogăție intelectuală deosebită, care dezvoltă cu mult nerv teză importantă.“ – Financial Times

  Ver libro

• 

  De ce nu iau românii premiul Nobel

  Alina Mungiu-Pippidi

  • 0
  • 0
  • 0

  De ce rîvnesc românii la premiul Nobel fără să îl obțină? Răspunsurile Alinei Mungiu-Pippidi din această antologie dezvoltă o întreagă critică a societății românești de azi, de la un sistem de educație care și-a pierdut busola, la o fractură care a apărut între merit și succes, fie că e vorba de politică, mari averi sau profesii intelectuale. Plastic și elocvent, oscilînd de la sarcasmul plin de umor la imagini a căror sensibilitate ne aduce lacrimi în ochi, stilul publicistic al Alinei Mungiu-Pippidi nu poate lăsa pe nimeni indiferent și dezvăluie personaje ca Elisabeta Rizea, Monica Lovinescu, Vasile Paraschiv sau George Pruteanu, care ne apar strălucind într-o lumină nouă. Editorialele Alinei Mungiu-Pippidi au atras sute de mii de cititori și mii de comentatori după anul 2000. Volumul de față oferă pentru prima dată concepția de la baza acestui succes de presă.

  Ver libro

• 

  Panopticum Eseu despre tortură...

  Ruxandra Cesereanu

  • 0
  • 0
  • 0

  Interzisă și condamnată în prezent, tortura a fost folosită în foarte multe țări pe tot parcursul secolului XX. Panopticum își propune să aprofundeze acest subiect, arătând dimensiunile inimaginabile pe care le poate atinge uneori cruzimea umană. Lagărele naziste, Gulagul, Dictatura Coloneilor în Grecia și a Juntelor militare în America Latină, regimurile totalitare din Africa și cele din statele islamice sunt doar câteva exemple ilustrative pentru supliciile la care omul îi poate supune pe semenii săi. De la descrierea diferitelor tehnici, a motivațiilor și a principalelor momente în care s-au petrecut acte de violență sălbatică până la portretele-robot ale torționarului și victimei, eseul de mentalitate al Ruxandrei Cesereanu ne oferă o imagine de ansamblu a fenomenului torturii, contribuind, obiectiv și rațional, la reîmprospătarea memoriei colective.

  Ver libro

• 

  Don Quijote în Est

  Octavian Paler

  • 0
  • 0
  • 0

  „În imediata vecinătate a casei mele, dincolo de intersecție, e un soclu gol, de marmură roșcată. Nu cred să existe un simbol care să caracterizeze mai bine starea noastră de spirit de azi... Dacă ar fi după mine, aș așeza pe soclul masiv de marmură roșcată, pe care acum își fac siesta ciorile, o statuie a lui Don Quijote, în armura lui caraghioasă și solemnă, cu lancea în mână, gata de atac. Mă tem că negațiile și dezamăgirile ne-au adus foarte aproape de punctul unde înclini să consideri idealismul o prostie și ne-ar trebui o reîmprospătare a iluziilor. Pe deasupra, Don Quijote ne-ar putea ajuta, am impresia, să ne analizăm mai bine defectele. Operație absolut capitală, cred eu, dacă vrem să pricepem ce se întâmplă cu noi. În atmosfera încărcată de ură care ne otrăvește viața, azi, capacitatea lui Don Quijote de a iubi are multe șanse să pară un miracol și să ne pună, în consecință, pe gânduri. Dezvăluindu-ne ceea ce noi nu prea știm, se pare, că în adâncul ei iubirea e tragică, bunul cavaler ne-ar face, poate, să ne rușinăm de plăcerea dubioasă a bășcăliei prin care, în mod aproape reflex, încercăm să ne scuturăm de contactul neplăcut cu nenorocirile și, astfel, am deveni, presupun, mai profunzi, mai pregătiți să ieșim din mizeria morală în care ne bălăcim cu furie azi.“ (Octavian Paler)

  Ver libro