Other books that might interest you

• 

  Anomalia

  Hervé Le Tellier

  • 0
  • 0
  • 0

  „Un roman 2.0, amețitor și jucăuș, în care Hervé Le Tellier este în cea mai bună formă." Jérôme Garcin, L’Obs 
   
  Romanul lui Hervé Le Tellier este conceput pe structura unui serial de televiziune de înaltă clasă, care creează dependență și, în același timp, concentrează stilurile și tramele a numeroase romane contemporane de succes: roman noir, thriller, roman de campus, de dragoste, de familie, biografic. Toate se petrec sub cupola unui cer SF unde a avut loc, în timpul unui zbor Paris-New York, un fenomen supranatural și sub semnul unei întrebări nebunești: oare lumea în care trăim este o uriașă simulare pe computer, iar ființele umane sunt programe mai mult sau mai puțin inteligente, cu destinul hotărât din afară? 
  Președinte al celebrului Atelier de Literatură Potențială, OuLiPo, Le Tellier aduce prin conceperea acestui roman fabulos un omagiu Exercițiilor de stil ale lui Queneau, scrierii sub constrângere practicate de Georges Perec și întregului manifest oulipian.

  Show book

• 

  Scara lui Iakov

  Ludmila Ulițkaia

  • 0
  • 0
  • 0

  Un roman-parabolă, o carte despre dragoste și conștiință, o cronică de familie cu accente autobiografice traversând un secol de istorie tumultuoasă, în care vocea care se impune aparține unei femei. În 2016, Scara lui Iakov a câștigat, în cadrul Premiilor Bolșaia Kniga, Locul al treilea și Premiul cititorilor. Este tradus în peste douăzeci de țări.
  
  
  
  Nora, tânără scenografă și mamă singură, găsește la moartea bunicii ei un cufăr vechi, de care uită ani întregi. În 2011, când îl deschide, descoperă scrisorile și jurnalele bunicului său, Iakov Osețki, care fusese deportat în Siberia. Citindu-le, simte o mare afinitate cu bunicul pe care l-a întâlnit o singură dată, iar destinul acestuia o face să-și pună întrebări despre propria viață, și mai cu seamă una: până la ce punct traiectoria ființei poate fi determinată de genele sale? Scara lui Iakov este povestea a patru generații ce se desfășoară într-o alternanță continuă a planurilor, un caleidoscop de iubiri, trădări, idealuri, culpe, suferință, artă și întrebări fără răspuns, în care istoria este omniprezentă, mereu personaj principal.

  Show book

• 

  Labirintul spiritelor

  Carlos Ruiz Zafón

  • 0
  • 0
  • 0

  În Barcelona de la sfîrşitul anilor 1950 un mister cu iz de conspiraţie, declanşat de dispariţia ministrului Mauricio Valls, o aduce în scenă pe strania, frumoasa şi impenetrabila Alicia Gris. Alicia, agent secret aparent imbatabil, e, în acelaşi timp, o fiinţă rănită fizic şi sufleteşte de războiul civil din urmă cu douăzeci de ani. Pornită în căutarea ministrului dispărut, alături de căpitanul de poliţie Vargas, ea va descoperi secretele cumplite ale unei elite corupte, orori ale trecutului care fac încă victime – iar tînăra Alicia riscă să devină una dintre ele. Totuşi, într-o lume în care e aproape imposibil să distingi prietenii de duşmani, iar moartea pîndeşte la fiecare pas, ea îşi urmăreşte cu obstinaţie misiunea. Într-o cascadă de dezvăluiri şi aventuri ce ţin cititorul cu sufletul la gură, prozatorul spaniol îl readuce în scenă pe Daniel Sempere, al cărui destin se intersectează cu cel al Aliciei. Daniel, obsedat de moartea prematură a mamei sale, Isabella, ar face orice ca să dezlege misterul acelei morţi. Iar Alicia e exact persoana care poate să-l ajute. Numai că adevărul are un preţ teribil pentru cei doi eroi. Labirintul spiritelor, ultimul volum al tetralogiei Cimitirul Cărţilor Uitate, reface şi completează traseul unor personaje din volumele anterioare, leagă toate firele poveştilor şi rotunjeşte o istorisire amplă, plină de taine, dezvăluiri şi răsturnări de situaţie.

  Show book

• 

  Renașterea

  Lavinia Calina

  • 0
  • 0
  • 0

  Din nou captivă a prințului Alex, Diane este nevoită să supraviețuiască unei lumi în care nu crezuse că se va mai întoarce vreodată. Dar pentru ea trecutul nu înseamnă doar amintiri vechi și dureroase, pierdute în negura uitării, ci chiar substratul clipelor din prezent. Odată cu intenția guvernului dictatorial al Regatului României de a înființa Clinicile Renașterea, experiențele din copilărie ale Dianei revin cu intensitate la suprafață.
  
  Decizii radicale, alianțe aparent imposibil de imaginat, trădări și jocuri de putere: lupta rebelilor din E.S.C.U trebuie să continue cu orice preț.

  Show book

• 

  Vă place Brahms?

  Françoise Sagan

  • 0
  • 0
  • 0

  Romanul a fost ecranizat in 1961, intr-o productie remarcabila, cu Ingrid Bergman, Anthony Perkins si Yves Montand in rolurile principale.
  
  Paule observa cu detasare, privindu-se in oglinda, ridurile fine ce ii brazdeaza chipul si fara regrete isi trece in revista viata de pina atunci. La treizeci si noua de ani este o femeie frumoasa, stilata, independenta, cu o cariera multumitoare in designul interior, cu un apartament cochet si un iubit de invidiat. Roger ar putea fi barbatul alaturi de care sa-si petreaca restul zilelor, insa absentele tot mai lungi si infidelitatile lui o fac sa se simta singura si inutila. In acest moment de indoiala il intilneste pe Simon Van den Besh, un tinar atragator, nonsalant, sensibil si copilaros, care se indragosteste nebuneste de ea, iar viata lui Paule isi schimba in intregime cursul.
  
  "Arta e facuta sa ia realitatea prin surprindere… Ea n-ar trebui, dupa parerea mea, sa prezinte «realul» drept o preocupare. Nimic nu este mai ireal decit unele asa-zise romane «realiste» – sunt niste cosmaruri. E posibil sa creezi intr-un roman un oarecare adevar senzorial – adevaratul sentiment al unui personaj –, atita tot. Sigur, extraordinara iluzie a artei este sa te faca sa crezi ca marea literatura e foarte aproape de viata, insa lucrurile stau exact invers. Viata e amorfa, literatura e formala." (Françoise Sagan)
  
  "Va place Brahms? schiteaza extraordinarul portret al unei femei inca tinere, care ascunde douazeci de ani de experienta emotionala si cinci ani de scriitura de succes." (The Guardian)

  Show book

• 

  Sfîrșitul nopții

  Petronela Rotar

  • 0
  • 0
  • 0

  Nu vreau să adorm, o să stau treaz ca să o pot iubi conștient. Cine iubește nu doarme. Nu trebuie să adorm. Trebuie să fac cumva să opresc timpul ăsta, să-l încetinesc puțin, cîteva minute în plus, cîteva secunde. Știu, știu că e copilăresc să îmi doresc asta, și totuși, de ce nu pot opri senzația că e ultima oară cînd o simt așa, abandonată în brațele mele, liniștită, moale, caldă, a mea? Ce e cu sentimentul ăsta straniu de pierdere, de ce simt că nefericirea, concretă și sfîșietoare, e la doar o noapte distanță?

  Show book