D'autres livres qui pourraient vous intéresser

• 

  Sindromul Stavroghin

  Alina Pavelescu

  • 0
  • 0
  • 0

  Sub aparența unui scriitor veleitar, în prezent pensionar inofensiv, retras într-o existență banală, Septimiu Făcăleanu ascunde un trecut întunecat, de milițian și paznic la penitenciarul din orașul S. Prins în mașinăria cinică, necruțătoare a presei, acceptă să-şi dezvăluie adevărata poveste, participând la o discuție televizată cu câțiva foști deținuți politici. Confesiunea lui va declanșa o avalanșă de reacții a unor foști torționari, care vor fi exploatate pe larg de întreaga presă românească, adâncind criza morală a celui care, din vanitate, acceptase șarada jurnalistică.
  
  "Cu mulți ani în urmă, am avut o discuție pasionantă cu un cunoscut istoric al comunismului despre un fel de maladie misterioasă, pe care, iată, o definesc abia acum, în titlul unui roman, drept «sindromul Stavroghin». Acest personaj din Demonii lui Dostoievski m-a fascinat și, într-un fel, mă obseda de multă vreme. Stavroghin cel măcinat de propria luptă interioară, incapabil să se decidă între extazul binelui și hăul înspăimântător al răului satanic, chinuit de imposibilitatea unui echilibru între bine și rău. Azi, cred că știu ce îl înfricoșa pe Stavroghin: nu neputința lumii de a empatiza cu remușcarea lui, ci propria neputință de a traversa deșertul mântuirii. Dacă ai practicat răul până la un punct, întoarcerea la bine nu poate fi altceva decât parcurgerea în sens invers a aceluiași drum demonic. Nu te poți mântui pe căi lăturalnice. A căuta drumuri lăturalnice pentru mântuire e o lașitate la fel de mare ca aceea de a refuza să te pocăiești. Dacă aș fi torționar pocăit în căutarea mântuirii, aș fugi mai ales din calea celor dispuși să mă ierte prea ușor și m-aș ascunde mai ales de aceia care mă aplaudă pentru curajul meu." – Alina Pavelescu

  Voir livre

• 

  Radio Noapte

  Iuri Andruhovîci

  • 0
  • 0
  • 0

  La meridianul zero, pe o insulă rămasă nenumită, tocmai a bătut de miezul nopții și Iosyp Rotskyi își începe emisiunea radiofonică. În studioul care ajunge să-i fie purgatoriu, avându-i în fundal pe Bowie și The Rolling Stones, cititorul își petrece noaptea alături de Rotskyi, care, în pauzele dintre piese, găsește prilej să-și rememoreze viața. Aflăm că Rotskyi este revoluționarul ucrainean cunoscut drept „pianistul baricadelor“, care, nevoit să părăsească țara, a cântat muzică de salon într-un hotel elvețian, unde a fost obligat la un moment dat să interpreteze pentru dictatorul propriei patrii, pe care l-a omorât din greșeală. După ani de închisoare, este eliberat și se retrage în munți, unde trăiește alături de corbul său Edgar și iubita Anime. Urmărit de agenți secreți, Rotskyi lansează propriul radio clandestin, Radio Noapte, de unde transmite muzică și poezie spre o lume învăluită în mizerie, război și dezastre. După cum l-a descris și autorul său, Radio Noapte este un „roman acustic“, un roman prin care răzbate „un perete de sunet“ construit pe fundalul evenimentelor care au frământat istoria recentă a Europei de Est.

  Voir livre

• 

  Rămășițele zilei

  Kazuo Ishiguro

  • 0
  • 0
  • 0

  Stevens, majordom de modă veche, îndrăgostit în tăcere de frumoasa și inteligenta menajeră din castelul lordului Darlington, se identifică într-atît cu funcția sa, încît trece senin pe lîngă dramaticele evenimente din timpul celui de-al doilea război mondial, la care asistă servind la masa stăpînului său. Nimic nu-l perturbă de la îndatoririle sale de "majordom absolut" – nici chiar pierderea singurei ființe iubite – și abia spre sfîrșitul vieții înțelege că lumea s-a schimbat profund și că el nu este decît "o rămășiță a trecutului". Aparut în Anglia (1989), romanul a primit în același an prestigiosul Booker Prize și a fost transpus cinematografic, în anul 1993, de regizorul James Ivory, într-un film de excepție, avîndu-i ca protagoniști pe Anthony Hopkins și Emma Thompson.

  Voir livre

• 

  Aceste lucruri care nu se vor...

  Dan Coman

  • 0
  • 0
  • 0

  Două femei, ale căror drumuri, fără intervenţia sorţii, nu s-ar fi intersectat niciodată, au destinele strîns legate pînă la capăt, în viaţă şi în moarte. Una e văduvă şi educată, cealaltă e orfană şi a moştenit de la mamă darul de a lecui oasele sfărîmate ale oamenilor, iar amîndouă îşi duc traiul într-un sat de munte care îşi modelează şi remodelează la nesfîrşit locuitorii. Relaţia celor două femei este providenţială la început, dar linia dintre prietenie şi trădare este foarte subţire, secrete întunecate ies la suprafaţă, nedreptăţi imposibil de iertat au fost făcute şi consecinţele nu întîrzie să apară. Un bildungsroman în negativ, aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată scoate la lumină o lume în care trăirea în istorie (de)reglează comportamentele, un spaţiu căruia cei din afară îi găsesc cu greu sensul.

  Voir livre

• 

  Toate bufniţele

  Filip Florian

  • 0
  • 0
  • 0

  Toate bufniţele (ed. I, 2012) a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună carte a anului, secţiunea "Beletristică", la Gala Bun de Tipar, ediţia a II-a.
  
  În decembrie 2016, cotidianul Die Welt a inclus romanul Toate bufniţele în topul celor mai bune zece cărţi din literatura internaţională ale anului.
  
  "Apariţie pe scena mondială: în Filip Florian poate fi descoperit un mare povestitor, iar romanul său, Toate bufniţele, este o carte copleşitoare, una dedicată consolării şi disperării în totalitarismul românesc. […] Acesta este mirajul cărţilor triste ale lui Filip Florian, există priviri asupra realităţii care fac ca ea să fie suportabilă, există şansa ca, măcar în ficţiune, la celălalt capăt al tunelului îngheţat să se afle o fată zîmbitoare." (Die Welt)
  
  "Toate bufniţele este o operă remarcabilă a literaturii universale, un roman fermecător despre ceasul înserat al amintirii, o carte care îi dă cititorului senzaţia că ar putea să atingă infinitul, să se joace cu el şi să îl scarpine ca pe un pisoi." (Neue Zürcher Zeitung)
  
  "Începînd cu prima frază, Filip Florian îl molipseşte pe cititor cu povestea sa, în care empatia, umorul, poezia şi tragicul se îmbină perfect armonios. […] El reuşeşte într-un mod uluitor să istorisească un şir de întîmplări triste cu mult haz, cu comic de situaţie şi, în acelaşi timp, să facă simţite cu rafinament epic constrîngerile şi neputinţa omului de rînd. Toate bufniţele este o lectură fascinantă, în care Filip Florian nu ţine lecţii sau demonstraţii, ci pune întrebări şi se zbate împreună cu protagoniştii săi pentru a găsi răspunsuri, în aspiraţia către dragoste, bucurie şi tihnă." (Wiener Zeitung)

  Voir livre

• 

  Fizica tristeții

  Gheorghi Gospodinov

  • 0
  • 0
  • 0

  Premiul Jan Michalski pentru literatură, 2016 
  Roman adaptat într-un film de animație, în regia lui Theodore Ushev, câștigător a nu mai puțin de 14 premii internaționale 
   
  „O nebunie de carte. Extraordinară, dinamică, reflexivă, incredibil de amuzantă, filosofică și poetică, minuțioasă și grandioasă. Pe scurt: fantastică!" Berliner Zeitung 
   
  Utilizând Minotaurul ca pe o metaforă structurant, naratorul îndelung așteptatului roman al lui Gospodinov construiește un labirint din povești despre propria familie, sărind dintr­o epocă în alta și dintr­o perspectivă în alta, într­o explorare incredibil de minuțioasă și de amuzantă a mentalității est­europene. Fizica tristeții este o carte ce are la bază obsesia pentru arhive, colecții, muzee și capsule ale timpului, despre urmele lăsate de timpul pierdut în texte, imagini și asupra obiectelor. În povestea­cadru a lui Gospodinov, Minotaurul este victima: neputând să­și aleagă propria forma de existență, el este secretul bine păstrat din pivnițe, arhive și demisoluri. Gheorghi Gospodinov se dovedește a fi, în acest roman, un demn urmaș al lui Borges. 
   
  Gheorghi Gospodinov (n. 1968) este cel mai tradus și apreciat scriitor bulgar al momentului. Romanul său de debut, Un roman natural (apărut în limba română la Editura Cartier), a fost tradus în peste 20 de limbi. A publicat poezie, proză, eseuri, piese de teatru și a realizat scenarii de film. 
  Scrie în mod regulat articole pentru cotidianul bulgar Dnevnik și pentru Deutsche Welle. În prezent trăiește la Sofia.

  Voir livre