Otros libros que te pueden interesar

• 

  James (Giacomo) - Varianta...

  Svevo Italo

  • 0
  • 0
  • 0

  Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

  Ver libro

• 

  Poezii de George Cosbuc

  George Cosbuc

  • 0
  • 0
  • 0

  George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

  Ver libro

• 

  La răscruce de vânturi

  Emily Brontë

  • 1
  • 0
  • 0

  „Melodrama romantică – cu care Emily Bronte era neîndoielnic familiarizata – își datora imensul succes efectelor create de ambiguitate și de vagul trăirilor eroilor. [...] În La răscruce de vânturi lucrurile se petrec exact în sens invers: cu toate că întâmplările relatate pot să șocheze să pară uneori incredibile sunt prezentate în majoritatea cazurilor cu o mare claritate și precizie. [...] Critică literară a numit acest tip de scriitura Âimaginație concretă și ori de câte ori vorbește despre ea nu uita să spună că Emily Bronte e Âîntemeietoarea acestei caracteristici a romanului englez modern [J. A. Marshall]. După 1847 se vor întâlni tot mai des cazuri în care va fi definitorie forța de a contopi obiectul sau acțiunea concretă cu descrierea senzației produse de ele forța de a scrie despre vizibil și tangibil cu intensitatea proprie poeziei: Emily Bronte a ridicat o povestire melodramatică la nivelul unei trăiri tragice.“ (Dan Grigorescu)

  Ver libro

• 

  Gorila

  Liviu Rebreanu

  • 0
  • 0
  • 0

  Într-un anume sens, politică se făcea și în alte romane ale lui Rebreanu. Ardelean, deci om al conștiinței publice acute, acesta nu putea rămâne indiferent la mersul global al lucrurilor. Pădurea spânzuraților sau Răscoala o dovedesc cu vârf și înde sat. Doar că ele nu sunt, propriu vorbind, romane politice. Le lipsește faconda. E o prejudecată destul de naivă aceea că politicul e legat de fapte. Prea puțin. Mai degrabă de speculație, de discurs, de retorică, de stil. Materia primă e, oricum, limbajul. Ca și în cazul marii literaturi. Intuiția aceasta, formidabilă, Rebreanu a avut-o scriind Gorila. De altfel, romanul a plăcut în chip superlativ unui estet radical ca Ion Negoițescu. E clar de ce.

  Ver libro

• 

  Colonelul Chabert

  Honoré de Balzac

  • 0
  • 0
  • 0

  Colonelul Chabert, erou al războaielor napoleoniene, dispare în timpul bătăliei de la Eylau. Când nimeni nu se mai așteaptă, el reapare în Paris, după o lungă convalescență. Aici, nimic din ce lăsase în urmă nu mai e la fel: nevasta și-a căutat norocul cu alt bărbat, iar banii în care-și pusese speranța nu-i mai aparțin nici ei. Chabert încearcă atunci să-și recupereze, odată cu trecutul pierdut, soția și gândul liniștitor al unei pensii. Astfel, angajează un avocat ca să convingă lumea că nu e un impostor și să-i dovedească soției adevărata lui identitate. Când lucrurile par să se limpezească, iar demnitatea lui, cariera glorioasă, statutul de erou de război îi dau încredere că i se va face dreptate, Chabert se poticnește într-o realitate crudă: nici o valoare nu poate da speranțe unei societăți conduse de încâlcitele legi ale avocaților. Romanul a fost ecranizat în anul 1994, avându-i ca protagoniști pe Gérard Depardieu, Fanny Ardant, Fabrice Luchini.

  Ver libro

• 

  Moara cu noroc

  Ioan Slavici

  • 0
  • 0
  • 0

  Ceea ce dă nuvelelor lui Slavici o puțin obișnuită plinătate și forța de viață este profunda cunoaștere a sufletului omenesc în complexitatea lui și în mișcările lui contradictorii. Această cunoaștere funcționează în modul cel mai firesc dând impresia că Slavici își creează personajele văzându-le dinlăuntrul lor. Comportamentul lor nu e întotdeauna logic - adesea chiar dimpotrivă mai ales în ceea ce privește analiza sufletului feminin în care Slavici rămâne un maestru - dar aproape niciodată în marile lui reușite artistice nu dă impresia că ar putea să fie altul. Slavici se identifică cu personajele sale fiind legat cu lăuntrul lor cu felul lor de a gândi și de a simți prin intime fire simpatetice. Iar acest fel de a gândi și de a simți e rezultatul unei observații și meditații multiseculare asupra naturii umane. Slavici înfățișează cu mijloacele artistice ale scriitorului citadin analitic ceea ce poporul exprimă aforistic prin zicătorile și proverbele sale... Ovidiu Papadima

  Ver libro