Other books that might interest you

• 

  Poezii de George Cosbuc

  George Cosbuc

  • 0
  • 0
  • 0

  George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

  Show book

• 

  James (Giacomo) - Varianta...

  Italo Svevo

  • 0
  • 0
  • 0

  Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

  Show book

• 

  Daisy Miller O coardă prea întinsă

  Henry James

  • 0
  • 0
  • 0

  Daisy Miller este una dintre creațiile faimoase ale lui Henry James, urmărind destinul unei tinere americane pe pământ european. Naivitatea o va face pe eroină să-și piardă reputația și, în cele din urmă, viața în încercarea de a-și împlini idealul: libertatea individuală. O coardă prea întinsă, o altă capodoperă a genului, stă sub semnul fascinației răului, manifestat prin apariții misterioase, într-o casă liniștită, dar care pare bântuită de fantomele trecutului.

  Show book

• 

  Nicio arta

  Péter Esterházy

  • 0
  • 0
  • 0

  Nicio arta este cartea mamei inviate, a mamei care cunoaste legea ofsaidului, limbajul acesteia, prin intermediul caruia este definita relatia ei cu lumea. Fiul exista numai in functie de limbajul-fotbalistic-al-mamei, la fel ca restul lumii. In aceasta carte, fotbalul este prezentat drept conceptie despre lume, a carei provenienta isi are radacinile in raportul fata de mama si fata de limba materna: complexul limbii materne. Academia de Cultura Fotbalistica din Germania a declarat romanul Nicio arta cea mai buna carte fotbalistica a anului 2009. Comisia de acordare a premiului si-a motivat optiunea prin faptul ca autorul „descrie jocul cu mingea drept un destin comic, emotionant al familiei, oferindu-ne astfel o proza oedipiana de super-clasa“.
   
  Peter Esterhazy (nascut in 1950, la Budapesta, intr-una dintre cele mai vechi si renumite familii aristocratice maghiare) este, probabil, scriitorul ungur cel mai cunoscut si apreciat pe plan international in momentul de fata, una dintre vocile si constiintele literare definitorii pentru problematica spatiului central si est-european contemporan. A urmat initial studii de matematica la universitatea din orasul natal si a lucrat ca matematician intre 1974 si 1978; a debutat in 1978, in gazete literare, iar din 1978 s-a dedicat in intregime scrisului. Este autorul unei opere vaste, ce cuprinde romane, nuvele, piese de teatru, eseuri, studii, publicistica, traduse in douazeci si cinci de limbi si incununate cu numeroase distinctii nationale (printre care prestigiosul premiu Kossuth, in 1996) si internationale (Herder, in 2002, Grinzane Cavour, in 2004, Premiul Pacii al Uniunii Editorilor si Librarilor din Germania, in 2004, Premiul de Excelenta al Institutului Cultural Roman, Premiul Grinzane-Beppe Fenoglio din Italia, in 2007 s.a.). Printre operele sale cele mai cunoscute se numara Harmonia cælestis, Verbele auxiliare ale inimii, Cartea lui Hrabal, Privirea contesei Hahn-Hahn, Putina curvasarie maghiara, O femeie, Nicio arta.

  Show book

• 

  Amintiri din copilărie

  Ion Creangă

  • 0
  • 1
  • 0

  Poveștile lui Creangă sunt delectabile deopotrivă pentru copii și pentru adulți. Însă numai cei din urmă le pot gusta pe deplin savoarea. Creanga pare a nu-și fi bătut capul să inventeze povești: avea deștul material la îndemână ca să mai fie nevoie de așa ceva. Cât datorează el creației folclorice anonime și cât îi este aceasta tributară după publicarea poveștilor și absorbția – sau reîntoarcerea – acestora în circuitul oralității e o chestiune ce poate interesa migăloase cercetări erudite. Farmecul poveștilor lui Creangă nu stă în invenție – cel mult, aici și-a spus cuvântul selecția făcută de scriitor dintr-un inventar disponibil atât de bogat. Ceea ce atrage și cucerește, în primul rând, e „punerea în scenă“ – nemaivorbind de darul rostirii plastice, suculențe, atât de mult comentat și analizat. 
  LIVIU PAPADIMA

  Show book

• 

  Troița

  Gib I. Mihăescu

  • 0
  • 0
  • 0

  După cum din Golanii nu se putea prevedea Ion, tot așa nici din La Grandiflora nu se putea prevedea Rusoaica sau Donna Alba, cu toată prezența elementelor prezumtive ale talentului lui Gib I. Mihăescu. Scriitorul a știut să se organizeze în creații de care critica e bucuroasă să țină seama, ca de producții reprezentative ale literaturii noastre ultime. (Eugen Lovinescu)

  Show book