Otros libros que te pueden interesar

• 

  James (Giacomo) - Varianta...

  Italo Svevo

  • 0
  • 0
  • 0

  Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

  Ver libro

• 

  Poezii de George Cosbuc

  George Cosbuc

  • 0
  • 0
  • 0

  George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

  Ver libro

• 

  Spiritul critic în cultura...

  Garabet Ibraileanu

  • 0
  • 0
  • 0

  Întâia lucrare importanta a lui Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizează geneza formelor culturii în România, luând ca documente operele scriitorilor mai însemnați din perioada 1840-1880, adică din momentul apariției revistei lui Mihail Kogălniceanu, Dacia literară – unde se afirmă pentru întâia oară spiritul critic, condamnându-se literatura de imitație si se atrage atenția asupra necesității reprezentării caracterului național – până la constituirea statului român modern, când România a luat fizionomia unui stat european. Această operă a lui Ibrăileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectică, conține observații pătrunzătoare asupra atitudinii principalilor scriitori români față de formele de civilizație si cultură dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecând prin revoluția burghezo-democrată de la 1848, Unirea Principatelor si dobândirea independenței naționale.

  Ver libro

• 

  Logodnica: schițe și povestiri

  A.P. Cehov

  • 0
  • 0
  • 0

  Volumul cuprinde unele dintre cele mai cunoscute proze ale lui A.P. Cehov, incluzând povestiri precum Călugărul negru sau Logodnica. Proza cehoviană excelează în crearea de atmosferă, în descrierea mecanismelor sufletești din perspectiva condițiilor ivite în caracterul omului, în dezvăluirea absurdității cotidianului prin analiza unor momente ale realității exagerate conștient, cu denaturare înspre tragic.

  Ver libro

• 

  Ne cheamă pământul

  Goga Octavian

  • 0
  • 0
  • 0

  El va fi un poet local în cel mai înalt și mai adânc înțeles al cuvântului și va ajunge unul din poeții naționali nu plecând de la teorii sau de la sentimente generale ci de la nemărginita dragoste pentru casa sa pentru brazda sa pentru biserica sa pentru satul său pentru Ţinutul său oltean și pentru țara sa ardeleană. El va iubi poporul românesc nu din datorie nu din conștiință de cărturar sau de simpatie de artist ci din iubirea trainică și veșnică pentru părinții de-acasă pentru frații de joc pentru vecinii bine cunoscuți pentru preotul satului și pentru lăutarul satului și de aici pentru toți oamenii satului Ţinutului și țării sale ardelene.
   
  Nicolae IORGA

  Ver libro

• 

  Viața la țară Tanase Scatiu În...

  Duiliu Zamfirescu

  • 0
  • 0
  • 0

  Și totuși, unei atari caracterizări strict estetice poate că n-ar trebui decât să-i adăugăm o notație simplă, elementară: în universul vieții noastre cotidiene, cel înțesat de valori pestrițe, în care spiritul exhibiționist al noilor Scatii a devenit o adevărată instituție – el fiind tot mitocănesc, agresiv și invaziv ca și acum un veac – tot ceea ce ne rămâne este să ne autocontemplăm, distanțându-ne și decantând în tot tumultul haotic ceea ce are valoare morală perenă și sens în longue durée, cum ar spune Fernand Braudel. Poate că așa ceva a intuit Duiliu Zamfirescu încă de atunci, iar ca scriitor s-a simțit dator să lase generațiilor viitoare Ciclul Comăneștenilor, iar ca om să fie, întotdeauna, politicos. Or, se știe că virtutea politeții a „locuit“ firesc în cele două stiluri și moduri de viață atât de apreciate de autor: aristocrația și țărănimea. Două clase sociale care au dispărut din istorie, tot așa cum trăsăturile morale și estetice asociate lor în mod privilegiat par a fi estompate în contemporanitate: statornicia, noblețea caracterului, generozitatea, răbdarea, blândețea, serenitatea și simțul onoarei. Eclipse și absențe despre care nu se poate sa nu meditam recitindu-l pe Duiliu Zamfirescu.

  Ver libro