Fiecare cu povestea lui

Jean-Paul Dubois

Sinopsis

Paul Hansen execută o pedeapsă de doi ani într-o închisoare din Montréal, unde împarte o celulă cu Patrick Horton, un Hell’s Angel încarcerat pentru crimă. Înapoi în timp: Hansen este superintendent la L’Excelsior, un imobil în care își desfășoară talentele de portar, infirmier, grădinar, factotum și – mai mult decât atât – confesor și consolator al celor aflați în suferință. Când nu este ocupat să-i ajute pe rezidenții din L'Excelsior sau să întrețină clădirea, se alătură Winonei, partenera sa care, la manșa avionului ei, îl poartă în înaltul cerului, deasupra norilor. Dar în curând totul se schimbă. Un nou administrator este ales la L’Excelsior, iar conflictele încep să apară. Și inevitabilul se întâmplă. O biserică invadată de nisipuri, o mină de azbest, meandrele unui fluviu de culoare argintie, valurile sonore ale unei orgi alcătuiesc diferitele peisaje în care are loc acest roman. Fiecare cu povestea lui este una dintre cele mai frumoase cărți ale lui Jean-Paul Dubois. Descoperim un scriitor animat de simțul acut al fraternității și de un sentiment de revoltă la adresa oricăror forme de nedreptate. „Fiecare cu povestea lui este un roman melancolic și luminos. Toate elementele care dezvăluie viziunea asupra lumii a lui Jean-Paul Dubois se regăsesc în carte: familia, orașul Toulouse, Canada, natura, melancolia, zeflemeaua și umorul său irezistibil.“ Le Figaro „Dubois are umanitatea adânc înrădăcinată în suflet, dar nu-și face nici o iluzie. [...] Tocmai de aceea cocktailul său de umor, inteligență și emoție, servit cu o eleganță fals dezinvoltă, este încă o dată atât de reușit.“ BibliObs „Cel mai nou roman al lui Jean-Paul Dubois, plin de o tandră disperare, ne lasă o dulce impresie de farmec irezistibil.“ Culturebox

Disponible desde: 07/07/2020.

Otros libros que te pueden interesar

Poezii de George Cosbuc

George Cosbuc

George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

Ver libro

James (Giacomo) - Varianta...

Italo Svevo

Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

Ver libro

Othello Othello Moor of Venice...

William Shakespeare

Soția mea, pe câte cred, mi-a fost Cinstită. Poate acum e necinstită. Te cred om drept… dar nu mi-e dovedită Părerea despre ea și despre tine. Avea un nume fără de rușine Și chipul ei cu al Dianei semăna. Cum pot să cred că s-ar putea schimba Deodată într un chip întunecat, Cum este acel cu care-s înzestrat?
 
By the world, I think my wife be honest and think she is not; I think that thou art just and think thou art not. I’ll have some proof. Her name, that was as fresh As Dian’s visage, is now begrimed and black As mine own face

Ver libro

Cântece bătrânești ale românilor

** *

Cu această sintagmă poporul român și-a numit în Evul mediu o parte mare a creației sale folclorice însoțită de melodie dar nefiind de ritual și anume – subiectele epice epico-lirice și lirico-epice ori și lirice dar cu elemente narative caracter explicit sau implicit povestitor și fiind diferențiate după criteriul temporal (aparțin trecutului îndepărtat și mai rar celui apropiat).
 
Termenul cântece bătrânești rămâne totuși în temei plauzibil și în uz teoretico-practic pentru a denumi (desemna) un domeniu larg de poezie cântată populară pe care am moștenit-o de la străbuni și care reflectă trecutul glorios de luptă faptele mărețe evenimentele istorice reale și cazurile de viață cotidiană ieșite din comun purtând o coloratură legendară istorică nuvelistică (în sens de noutate) etc. și un suflu inegal al patosului epicnarativ dar nefiind dominate decât mai rar de suflul liricului expus de la persoana întâi la timpul prezent.

Ver libro

Critice

Maiorescu Titu

La răspântiile culturii române veghează ca și odinioară degetul lui de lumină: pe aici e drumul. Autoritatea i s-a menținut și astăzi pentru că pleacă din însăși izvoarele spirituale fără moarte ale logicii bunului-simț bunului-gust și s-a realizat într-o formă pură fără vârstă.
 
Eugen LOVINESCU T. Maiorescu

Ver libro

Se lasă noaptea

Rudyard Kipling

Se lasă noaptea, primul roman al lui Rudyard Kipling, a fost scris în 1890, la solicitarea unei reviste populare în epocă, Lippincott’s Magazine. La douăzeci și cinci de ani, Kipling era deja un scriitor de succes. Poemele, povestirile și reportajele pe care le publicase despre India îi creaseră o reputație rapidă în insula britanic. Totuși, Se lasă noaptea a fost primit cu răceală de critica vremii, iar de-a lungul timpu lui i s-au reproșat cărții tot felul de lucruri – cruzimea, caracterul melodramatic sau construcția implauzibilă. Dar, la fel de bine, toate acestea pot fi văzute și altfel: cruzimea era profetică; melodrama – inerentă; construcția fusese inspirată de întâmplări reale. Deși romancierul Kipling nu a ajuns să îl egaleze pe poet și pe povestitor (motiv pentru care a și abandonat genul la treizeci și cinci de ani – vârstă la care-și publică ultimul roman), romanele sale nu i-au pierdut niciodată cititorii, fiind reeditate fără întrerupere (și chiar ecranizate, cum s-a întâmplat în repetate rânduri cu Se lasă noaptea).
Romanul acesta ocupă un loc special între scrierile lui Kipling prin cantitatea de autobiografie încorporată. Începutul este inspirat de copilăria traumatizantă a micului Rudyard, crescut de niște rude ale tatălui – bigoți care se foloseau de Biblie ca de un instrument de tortură. Pe doamna Jannett, personaj desprins parcă din galeria de sadici ai lui Charles Dickens, Kipling o cunoscuse foarte bine în persoana doamnei Holloway – femeia care îi crescuse (și Kipling, și sora lui, Alice, vor lăsa pagini de amintiri despre acest subiect). Apoi, orbirea personajului central al romanului, pictorul Dick Heldar, este un ecou al spaimei lui Kipling însuși că și-ar putea pierde vederea (ochii slabi l-au supărat toată viața; unul dintre critici chiar a găsit în miopia scriitorului o explicație pentru reaua lui orientare politică – sprijinirea militarismului și a colonialismului). Însăși Maisie, prietena din copilărie pe care Dick o reîntâlnește peste ani în ceața londoneză, iubind-o fără speranță, este inspirată dintr-un personaj real – pictorița Flo Garrard. Kipling o cunoscuse pe Flo în adolescență, în 1880, la familia Holloway. Se îndrăgostise de această fată cu aspect androgin, sofisticat și bogat.
La terminarea colegiului, în 1882, Kipling pleacă în India (unde va sta șapte ani), dar Flo, care i-a devenit un fel de logodnic, rămâne în Europa. Relația nu rezistă din cauza indolenței fetei, care nu se obosește să-i scrie scrisorile pe care el le așteaptă. Totuși, cei doi se reîntâlnesc la întoarcerea lui Kipling în Anglia – în condiții asemănătoare celor descrise în roman. Dar, deși Kipling o curtează asiduu, se lovește de indiferența lui Flo, care, de fapt, nu este atrasă de bărbați. Deși biografii lui Kipling nu lămuresc dacă Flo i-ar fi mărturisit lui Rudyard orientarea lesbiană, cert este că – în succesiunea rapidă – relația se rupe din nou, Kipling cade pradă unei depresii și apoi începe să scrie romanul Se las noaptea.

Ver libro