Otros libros que te pueden interesar

• 

  Grădina de piatră

  Nikos Kazantzakis

  • 0
  • 0
  • 0

  Scris în limba franceză la Egina, în 1936, la întoarcerea din călătoria în Extremul Orient, și publicat în 1959 în Franța, după ce o traducere în neerlandeză văzuse lumina tiparului în 1939, Grădina de piatră (Le Jardin des rochers) este primul mare roman semnat de Kazantzakis înainte de emblematicul Viața și peripețiile lui Alexis Zorba. Amestec de jurnal, roman psihologic și de idei și poem, Grădina de piatră tratează deja teme majore ale literaturii lui Kazantzakis – lupta și concilierea contrariilor, ilustrate exemplar de contrastul între surâsul imobil al lui Buddha sau splendidele grădini japoneze ce surprind eternitatea în grăunțele de nisip și efervescența modernizării Chinei și Japoniei.
  
  
  
  "Dintre toate cărțile lui Kazantzakis, Grădina de piatră este singura în care autorul-narator figurează ca personaj principal. [...] Tema esențială este cea a omului meditativ pus în fața semenilor care se dăruiesc trup și suflet acțiunii, prin forța momentului istoric – uneori în detrimentul sufletului. De aici cruzimea acestei relatări, în care multe elemente sunt veridice. Dar, în jurul acestei teme centrale, ce poezie, ce senzualitate! Cel mai mic obiect, cel mai insignifiant chip, cea mai măruntă plantă, totul este abordat cu tandrețe și umor, chiar cu un fel de voluptate fizică, care deține un loc important în întreaga narațiune." — AZIZ IZZET (fragment din prefața primei ediții franceze)
  
  
  
  "Marii noștri grădinari au fost la început călugări budiști și au adus arta asta din China. Mai târziu, arta a trecut la marii dascăli ai ceremoniei ceaiului, la poeți, la pictori și, în sfârșit, la grădinarii specializați. Fiecare grădină trebuie să aibă sensul ei, să sugereze o noțiune abstractă: seninătate, inocență, pustietate sau mândrie și măreție eroică. Iar semnificația trebuie să corespundă nu numai cu sufletul proprietarului, ci și cu sufletul mai larg al generației sau al întregului său neam. Fiindcă ce valoare are un individ? E ceva efemer; în timp ce grădina, precum orice altă operă de artă, trebuie să conțină elemente de eternitate." — NIKOS KAZANTZAKIS, Jurnal de călătorie. Japonia, China

  Ver libro

• 

  Bureți de fag

  Mihai Dutescu

  • 0
  • 0
  • 0

  "Talentul lui Duțescu e de a da pe față lucrurile inconfortabile, de a le spune clar și pe bune. Într-o literatură fascinată de marginali și ratați, el vorbește cu simpatie despre oameni aflați în plin proces de ascensiune socială. Pe scurt, despre parveniți – un subiect la care lumea bună strâmbă vinovat din nas, chit că parvenitismul e adevărul de profunzime al unei societăți ajunse de curând la prosperitate. Mai mult, la fel de tabu e și opinia că în comunism a fost bine, deși e împărtășită de larga majoritate a celor trecuți prin vechiul regim. În Bureți de fag, Mihai Duțescu are curajul să asume și să dea pe post aceste curente de opinie omniprezente, dar reprimate public, sub pretextul poveștii de viață a unui băiat născut prin anii '50 în Teleorman și ajuns inginer la București. El și soția lui fac parte din acea tipologie a cadrelor medii cu aspirații burgheze, raportându-se la comunism într-un mod mai degrabă benign, specific multora din generația lor: sunt oportuniști la nevoie, iar în rest rămân indiferenți. Micul lor arivism este bazat pe convingerea că sistemul nu e chiar greșit, că măcar are o idee valabila de echitate și meritocrație, câtă vreme i-a scos dintre țărani, i-a școlit gratis, le-a dat o casă și i-a băgat între domnii de la oraș. În ce mă privește, am certitudinea că în sfârșit am dat peste cartea aia ALTFEL despre comunism, cu o perspectivă de bun-simț, fără volute pioase sau chestionări tragice – motiv pentru care o recomand în special celor care vor să-și facă o idee despre cum gândeau și se purtau oamenii moralmente OK din România de atunci." Adrian Schiop

  Ver libro

• 

  Minunata lume nouă

  Aldous Huxley

  • 0
  • 0
  • 0

  Celebrul roman Minunata lume noua (1932) porneste de la ideea unei societati distopice care, pentru a‑si controla cetatenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane si manipularea ei genetica, pina la mascarea minciunii in adevar absolut. Rezultatul este o combinatie de realitati orwelliene si scene din cel mai pur SF, in care cartile sint arse si singura cultura acceptata sint preceptele unui conducator megaloman, in care aparitia unei editii de Opere complete de William Shakespeare poate duce la rasturnarea unui regim absurd, in care oamenii sint conceputi in imense incuba

  Ver libro

• 

  Un secret bine păstrat

  Jeffrey Archer

  • 0
  • 0
  • 0

  UN SECRET BINE PĂSTRAT este al treilea volum din seria Cronicile familiei Clifton.
  În 1957, Sebastian câştigă o bursă la Cambridge şi o nouă generaţie a familiei Clifton merge înainte. Va deveni el oare milionar? Va merge la Cambridge? Este oare viaţa lui în pericol?
  "Un secret bine păstrat" va răspunde tuturor acestor întrebări dar, din nou, va pune altele. Mult înainte de a atinge ultima pagină a acestui roman atrăgător, veţi fi lăsaţi nedumeriţi de întorsăturile de situaţie şi de misterele care v-au surprins şi în volumele anterioare.
  Așteptăm cel de-al patrulea volum...

  Ver libro

• 

  Băieți de gașcă

  Dan Lungu

  • 0
  • 0
  • 0

  Liceeni guralivi si plini de umor, o fetita care, in timp ce deseneaza un sopron, povesteste cu inocenta lucruri ciudate de acasa, o femeie fara miini care are drept hobby pictura, o prietena flusturatica, indivizi proaspat imbogatiti… Aceasta este lumea Baietilor de gasca, o lume pestrita in care intilnim deopotriva argoul adolescentilor de dinaintea caderii comunismului si metamorfozele Romaniei contemporane. Uneori povestirile ne poarta in afara granitelor, la Lille sau Viena. Oriunde ar avea loc, toate intimplarile sint pline de neprevazut si de un haz umbrit de o unda de nostalgie.

  Ver libro

• 

  Scris pe trup

  Jeanette Winterson

  • 0
  • 0
  • 0

  Cărțile scriitoarei britanice Jeanette Winterson sunt publicate în peste 35 de țări.
  
  "De ce măsura iubirii este pierderea ei?' Așa începe un roman frumos ca o scrisoare de dragoste, în care protagoniștii se caută, se găsesc într-o noapte ploioasă, se iubesc nebunește și în cele din urmă rătăcesc iremediabil drumul unul spre celălalt. Pe ea o cheamă Louise. Are păr prerafaelit și pielea albă ca laptele. Dar persoana pe care o iubește și care-i așterne pe hârtie povestea n-are nici nume, nici chip, nici sex. Însă dragostea nu cunoaște astfel de îngrădiri. E, așa cum descoperă protagoniștii, un drog care se consumă febril, cu disperare, și care lasă urme vizibile și invizibile scrise pe trup.

  Ver libro