Join us on a literary world trip!
Add this book to bookshelf
Grey
Write a new comment Default profile 50px
Grey
Subscribe to read the full book or read the first pages for free!
All characters reduced
Sfarsit de veac in Bucuresti - cover

Sfarsit de veac in Bucuresti

Ion Marin Sadoveanu

Publisher: Litera

  • 0
  • 0
  • 0

Summary

Sfârșit de veac are un ritm bine marcat de scene în care conflictul e psihologic. Sunt scene de luptă, de duplicitate și de strategie, conduse cu mână sigură, în care personajele își confruntă interesele, dar și fi rea ascunsă. Maestrul de ceremonii este, firește, Urmatecu, plin de vitalitate, neobosit, viclean, calculat, altruist și crud totodată, pe care doar lucrurile neclare, ciudățeniile, capriciile femeilor, nebunia și moartea îl tulbură, scoțându-l din apele în care se scaldă de obicei. Chefurile uriașe pe care le trage după înmormântări vin din nevoia de a se reechilibra psihic. Dacă boierul Barbu e un Tuzluc, iar Jurubița, o Kera Duduca, Urmatecu e un Dinu Păturică infinit mai complicat și mai subtil, realizat la alte dimensiuni fizice și morale. Nu există, cum există de obicei în romanul de acest tip, personaje pozitive ori negative. Nici aplecarea spre caricatură de la romancierii postbelici. Am putea spune chiar că până și cei mai netrebnici sunt priviți cu anume compasiune. Un element important este acela biografic, care atenuează eventualul spirit critic.
Available since: 06/26/2015.

Other books that might interest you

  • James (Giacomo) - Varianta romaneasca - cover

    James (Giacomo) - Varianta...

    Italo Svevo

    • 0
    • 0
    • 0
    Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...
    Show book
  • Poezii de George Cosbuc - cover

    Poezii de George Cosbuc

    George Cosbuc

    • 0
    • 0
    • 0
    George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan
    Show book
  • Ciocoii vechi și noi - cover

    Ciocoii vechi și noi

    Nicolae Filimon

    • 0
    • 0
    • 0
    Critic al societății românești într-o epocă de transformări structurale, Filimon a îmbrățișat cu privirea lui pătrunzătoare prima jumătate din veacul în care poporul român intră în perioada modernă a istoriei sale. Între momentul în care apar pe scena istoriei Dinu Păturică și, respectiv Mitică Râmătorian e o distanță de patru decenii. Dar amândoi sunt reprezentanții tipici ai noii clase în ascensiune. Un asemenea proces de devenire istorică a unei clase sociale implică o infinitate de aspecte economice, politice și morale. Balzac le-a recreat fără a le fi epuizat în zeci de volume. Filimon în cu totul alte condiții culturale, având în urma lui doar o firavă tradiție realistă n-a putut cuprinde în nuvela și în romanul lui decât câteva momente și câteva tipuri din această infinitate. Dar ceea ce a prins e tipic. Scris în perioada în care autorul lucra la Arhivele Statului și beneficia de posibilitățile oarecum exhaustive de documentare, Ciocoii vechi și noi este un muzeu viu al istoriei românești de acum un veac. – George Ivașcu
    Show book
  • Amintiri din Casa Mortilor - cover

    Amintiri din Casa Mortilor

    F.M. Dostoievski

    • 0
    • 0
    • 0
    În Amintiri din Casa Morților sunt abordate probleme filosofice care, mai târziu, vor constitui inconfundabilul substrat ideatic dostoievskian: libertatea, crima, natura umană, mândria, relația dintre popor și intelighenție, nebunia, iubirea aproapelui, solidaritatea umană, smerenia. Datorită acestui fond filosofic, textul are un pronunțat caracter eseistic și contribuie la constituirea vocii distincte dostoievskiene, cea care va deveni pregnantă în marile creații din următoarea perioadă. Fascinant de urmărit în Amintiri… rămâne felul în care o mână de maestru a împletit elemente documentare/autobiografice și imaginare, pentru a obține o proză profund originală și o răscolitoare lecție despre suferință.
    Show book
  • Spiritul critic în cultura românească - cover

    Spiritul critic în cultura...

    Garabet Ibraileanu

    • 0
    • 0
    • 0
    Întâia lucrare importanta a lui Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizează geneza formelor culturii în România, luând ca documente operele scriitorilor mai însemnați din perioada 1840-1880, adică din momentul apariției revistei lui Mihail Kogălniceanu, Dacia literară – unde se afirmă pentru întâia oară spiritul critic, condamnându-se literatura de imitație si se atrage atenția asupra necesității reprezentării caracterului național – până la constituirea statului român modern, când România a luat fizionomia unui stat european. Această operă a lui Ibrăileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectică, conține observații pătrunzătoare asupra atitudinii principalilor scriitori români față de formele de civilizație si cultură dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecând prin revoluția burghezo-democrată de la 1848, Unirea Principatelor si dobândirea independenței naționale.
    Show book
  • Casa Umbrelor - cover

    Casa Umbrelor

    Charles Dickens

    • 0
    • 0
    • 0
    „E noapte în Lincoln’s Inn... tulbure și agitată vale a umbrelor legii, în care solicitanții nu găsesc decât prea puțină lumină... și lumânările groase sunt stinse cu degetele prin birouri, iar funcționarii coboară tropăind scara șubredă de lemn și se împrăștie. Clopotul care bate ceasurile nouă și-a încetat lugubru-i dangăt, jelind fără rost pe nimeni; porțile sunt închise și portarul de noapte, un paznic solemn, cu o grozavă poftă de a dormi, stă de strajă în gheretă. De la rândurile etajate de scări, ferestrele ca niște lămpi încețoșate, cum sunt ochii Justiției, un soi de Argus cu privirile împăienjenite, cu câte un buzunar fără fund pentru fiecare ochi și cu câte un ochi deasupră-i, ferestrele acelea clipesc vag spre stele...“
    Show book