Outros livros que poderiam interessá-lo

• 

  Poezii de George Cosbuc

  George Cosbuc

  • 0
  • 0
  • 0

  George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

  Ver livro

• 

  James (Giacomo) - Varianta...

  Italo Svevo

  • 0
  • 0
  • 0

  Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

  Ver livro

• 

  Anii

  Virginia Woolf

  • 0
  • 0
  • 0

  Considerat de autoare cel mai plin de „viață adevărată“, de „carne și sânge“, romanul Anii nu poate fi analizat totuși în afara oricăror referiri la alte cărți de ficțiune ale Virginiei Woolf. Văzut de critici drept cel mai „bogat“ roman al autoarei, e drept unul cu totul nereprezentativ pentru modernismul său literar, Anii rămâne o carte esențiala în înțelegerea de ansamblu a operei Virginiei Woolf, nu în ultimul rând o reconstituire minuțioasă, plină de amănunte de epocă, a cinci decenii de viața privată din istoria Marii Britanii.

  Ver livro

• 

  Amantul doamnei Chatterley

  D. H. Lawrence

  • 0
  • 0
  • 0

  „In intunecimea uda a copacilor fu cuprinsa brusc de un tremur de nestapanit. Torsul alb al barbatului, despicand intunericul, ii aparuse nespus de frumos. Trupul alb, puternic, divin, cu pielea matasoasa, bine intinsa pe muschi. Fata omului, cu mustata zbarlita si ochii duri, incarcati de resentiment, nu mai avea nici o importanta. Nici felul lui stupid de a fi nu avea importanta. Trupul sau era divin in sine, spintecand intunericul, ca o revelatie.“
   
  DAVID HERBERT LAWRENCE, scriitorul englez care a lasat o amprenta sensibila asupra multor autori importanti, printre care Lawrence Durrell si Henry Miller, s-a nascut in 1885 la Eastwood, in Nottinghamshire, ca fiu al unui miner si al unei foste invatatoare. La treisprezece ani castiga o bursa la liceul din Nottingham, pe care-l paraseste in 1901 din cauza sanatatii precare. Pentru scurta vreme lucreaza la un atelier de articole chirurgicale (intocmai ca Paul Morel, eroul romanului Fii si indragostiti). Se indragosteste de Jessie Chambers (Miriam, in acelasi roman), care, in 1903, il va ajuta sa debuteze cu mai multe poeme in The English Review. Intre 1902 si 1906 se angajeaza in invatamant, in tinutul natal, spre a strange bani pentru universitate. In 1907 se inscrie la Colegiul universitar din Nottingham, dar in curand plamanii subrezi il vor obliga sa renunte la studii. Preda la Croydon, langa Londra, pana in 1912, dupa care se va dedica exclusiv scrisului. Moartea mamei sale, de care era extrem de atasat, va fi redata de Lawrence in ultima parte a romanului Fii si indragostiti, din 1913. In 1914 are loc o alta cotitura in viata sa: casatoria cu Frieda Weekley (nascuta von Richthofen), alaturi de care va trai o framantata poveste de iubire, punctata de lungi calatorii in Europa, Ceylon, America si Australia, urmate de stabiliri temporare in New Mexico, SUA si Mexic. Relatia cu Frieda isi va gasi reflectarea in romanele Curcubeul (1915), Femei indragostite (1916, publicat in 1920), Fata pierduta (1920), Sarpele cu pene (1926), Amantul doamnei Chatterley (cele trei versiuni, scrise intre 1925 si 1928). Lawrence moare de tuberculoza in 1930, intr-un sanatoriu din Vence, in Franta.

  Ver livro

• 

  Blândețea nopții

  F. Scott Fitzgerald

  • 0
  • 0
  • 0

  Dick Diver, un psihiatru cu perspective strălucite, se îndrăgostește de Nicole, tânăra pacientă pe care o tratează la o clinică din apropiere de Zürich și cu care, uitând de carieră, se căsătorește. Averea lui Nicole îi ajută să ducă o viață confortabilă pe Riviera franceză, înconjurați de un cerc select de muzicieni, actori și scriitori, dând petreceri elegante sau colindând restaurantele și marile magazine de modă. Când în scenă își face apariția și Rosemary, o tânără actriță îndrăgostită de Dick, dar și prietenă cu Nicole, viața tumultuoasă a cuplului Diver capătă nuanțe nebănuite.

  Ver livro

• 

  Doamna Bovary

  علي إبراهيم أشقر

  • 0
  • 0
  • 0

  O noua editie revazuta a unei capodopere a literaturii universale! 
  „Flaubert se opune in acelasi timp artei zise oficiale (si care era adesea doar un comentariu usor politizant al virtutilor burgheze) ca si nihilismului galagios al «boemei» adica al celor care aspirau in secret sa patrunda in oligocratia tiparului contestand-o totodata. Doamna Bovary este rezultatul unei hotarari ostentative: pentru a le arata tuturor acestor domni ce inseamna arta Flaubert va renunta la subiectele si forma pe care le considera adecvate unei gandiri superioare si pe care le ilustrase in Ispitirea Sfintului Anton in favoarea celei mai umile materii: romanul mai mult adulterul mai mult faptul divers petrecut in provincie. Acestei substante infame pe care el insusi o detesta si o dispretuieste ii va aplica puterea artei celei mai inalte.“ (Ioan Panzaru) 
  „Flaubert este un povestitor neobosit si inepuizabil un descriptiv de o minutioasa subtilitate ale carui pagini nu se aseamana cu cele ale lui Stendhal si nici cu cele ale lui Balzac. El scrie despre viata de fiecare zi asa cum se scrie istoria – cu o severa raspundere.“ (Barbey d’Aurevilly) 
  „Artistul trebuie sa fie in opera sa ca si divinitatea in creatie invizibil si atotputernic; sa fie pretutindeni simtit insa nicaieri vazut.“ (Gustave Flaubert)

  Ver livro