Other books that might interest you

• 

  Poezii de George Cosbuc

  George Cosbuc

  • 0
  • 0
  • 0

  George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

  Show book

• 

  James (Giacomo) - Varianta...

  Italo Svevo

  • 0
  • 0
  • 0

  Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

  Show book

• 

  Moș Teacă

  Bacalbașa Anton

  • 0
  • 0
  • 0

  Moș Teacă (1893), cea mai importantă operă a sa, satirizează tipul subofițerului mărginit și tiran din armata acelei epoci.

  Show book

• 

  Întunecare (2 vol)

  Cezar Petrescu

  • 0
  • 1
  • 0

  „De altminteri, ne asigură, mereu, autorul, tabloul societății imediat postbelice este moral fracturat atât de cauze sociale multiple cât și de înțelesuri foarte eterogene conferite evenimentelor de protagoniști. Or, în «noua realitate» fiecare se simte îndreptățit să solicite ceva de la viață, de la istorie, de la ceilalți, și, nu chiar în ultimul rând, de la soartă. Peisajul tipologiilor umane nu este unul idilic și armonios, ci unul bazat pe dezacord, pe conflict și pe neînțelegere. Îi stau cititorului, față în față, idealiști morali (Vasile Mogrea) care refuză orice compromis și orice umilință, dar și veșnic adaptații la succes, dintre care erou paradigmatic este Alexandru Vardaru. El n-are deziluzii în viață pentru că nu-și creează «speranțe deșarte» sau «iluzii prostești». Clar și răspicat, se autodefinește privindu-l cu milă, dezgust și dispreț pe mutilatul neînțelegător Radu Comșa: «Eu m-am socotit întotdeauna nedemn de așa-zise marile idealuri. Viața mi s-a părut mai simplă... Omul nu se sacrifică idealurilor vagi. Nu iubesc o lume imaginară; o iubesc pe cea reală! Nu una viitoare; pe cea prezentă!... Știu că nu putem face miracole, nici în viața de toate zilele, nici în cea politică... Tot ce poți face e să corectezi puțin și treptat realitatea. Chiar patriot, sunt fără imaginație... Ideile generoase duc la dezordine, lirismul la catastrofe!...»
   
  Întunecare este un titlu ce a ajuns să conțină în sine mai multe sensuri, cel antropologic destinal fiind, desigur, cel mai profund. Dar acest înțeles va fi – pentru mulți cititori – corelat mereu și cu semnificații sociale și psihologice. De ce? Pentru simplul motiv că baza socială și cea psihologică din orice război, răscoală sau revoluție aduc la suprafață multe fețe ale întunecării. Acestea sunt stocate în memoria colectivă, iar unele au constituit obiect de analiză romanescă. Fiecare cititor apelează, vrând-nevrând, la aceste înțelesuri ale întunecărilor venite din cele două mari surse: istoria și literatura. Oricum, Întunecare a lui Cezar Petrescu rămâne un reper literar major, unul dătător de seamă atât pentru istoria literaturii române, cât și pentru evoluția luminărilor și întunecărilor colective, periodice, ale poporului nostru.“ – Vasile Morar

  Show book

• 

  Marile sperante

  Charles Dickens

  • 0
  • 0
  • 0

  Spre deosebire de unele scrieri anterioare marcate de sentimentalism şi melodramă, în Marile speranţeperspectiva lui Charles Dickens asupra universului infantil nu e una edulcorată. Pentru Pip copilaşul sau pentru Pip tânărul, prima înţelegere a lumii e, dacă nu dureroasă, cel puţin supărătoare: personajul descoperă în ochii celorlalţi că e necioplit, că e îmbrăcat sărăcăcios etc. În Marile speranţe stau împreună multe dintre temele specifice secolului al XIX-lea: exotismul social, comportamentele psihice bizare, inocenţa şi generozitatea declasaţilor societăţii, slăbiciunile naturii umane şi capacitatea individului de a-şi modifica fundamental condiţia, hazardul transformat în destin.O mare parte din scrierile lui Dickens sunt extrem de realiste, iar în privinţaforţei sale de evocare vizuală, probabil că nu a fost niciodată egalat. Odată ce Dickens a descris ceva, imaginea îţi rămâne în minte pentru întreaga viaţă.George Orwell

  Show book

• 

  Voica Pontiful

  Henriette Yvonne Stahl

  • 0
  • 0
  • 0

  „Între Voica și Pontiful s-a scurs o jumătate de secol de istorie, de viață, de creație; în acești ani, Henriette Yvonne Stahl a trăit numeroase evenimente dramatice, ale istoriei românești ca și ale destinului personal, a scris câteva cărți – nu multe –, dar nu s-a schimbat în esență. «Domnișoara» s-a maturizat, a devenit o femeie cu o personalitate puternică, dominată de setea de cunoaștere, pe care și-a descoperit-o citind cărți de filosofie, dar și de inițiatică, ezoterism, mistică, ocultism. Dintre scriitori, cel mai apropiat i-a fost Dostoievski. O experiență a extazului, a «răpirii» într-o altă dimensiune, pe care mărturisește a o fi trăit în anul 1933, a motivat-o să caute experiențe extraordinare și oameni cu puteri neobișnuite, «inițiați», frecventând de atunci cu asiduitate vindecători, telepați, hipnotizatori, vraci, cunoscători ai cabalei etc. Din acestea s-a nutrit arta ei de a crea o tipologie umană atipică, personaje bizare, psihologii abisale, care o situează în prelungirea esteticii romantismului. 
  La capătul lecturii a două romane atât de deosebite prin problematica lor, opera unei scriitoare prea puțin cunoscute azi își dezvăluie nota ei de pregnantă originalitate, de atracție pentru personaje și fapte care ies din sfera cotidianului. Henriette Yvonne Stahl e o prozatoare care se citește cu plăcere și interes.“ – Elena Zaharia-Filipaș

  Show book