D'autres livres qui pourraient vous intéresser

• 

  Fluturi negri

  Silvia Puiu

  • 0
  • 0
  • 0

  Fluturii negri ne bântuie pe toți.... uneori devin albi, apoi se fac iarăși negri... și apoi dispar în același timp cu tine, în timp ce te deplasezi prin viață. 
  Poveștile și versurile din acest volum sunt fluturi negri de acum mai mult de 20 de ani. Astăzi, fluturii au vrut să zboare, chiar și așa negri .... au dorit să simtă soarele arzându-le aripile în ultimul lor zbor.  
  Povestirile sunt o ficțiune împletită cu cioburi din oameni, gânduri, vise și dorințe. Punerea lor pe hârtie sau într-un context creativ este o formă de purificare. Ca gen, aș spune că scriu poezie în proză și proză în poezie.  
  Publicarea acestui volum și împărtășirea fluturilor mei negri cu cei care vor avea răbdarea să citească este, pentru mine, un act de curaj și sper ca, astfel, să îi încurajez și pe alții să se exprime într-un mod sigur: prin artă sau vorbind cu cineva care poate să ajute (profesor, părinte, bunic, psiholog sau alt adult în care ai încredere).

  Voir livre

• 

  Baumgartner

  Paul Auster

  • 0
  • 0
  • 0

  „Unul dintre marii stiliști ai prozei americane contemporane.“ - The New York Times„O frescă istorică însuflețită de un lirism eclatant.“ Le ParisienViața lui Baumgartner, fenomenolog, scriitor și în curând profesor pensionar a fost definită de dragostea pentru soția lui, Anna, care a murit în urmă cu nouă ani. În vârstă de 71 de ani, Baumgartner continuă să trăiască prins într-o spirală a rememorării, care începe în anii 1968, când el și Anna s-au cunoscut, doi studenți săraci lipiți, apoi urcă în timp de-a lungul a patru decenii de iubire, reîntorcându-se la final în anii tinereții lui Baumgartner din Newark și la relația cu tatăl lui, un anarhist ratat, transformat în proprietar de magazin de rochii. În primul lui roman de la 4321 și, din păcate, ultimul scris, Paul Auster își pune, cu seninătate emoționantă, întrebări precum „De ce ne rămân în memorie anumite episoade ale propriei vieți? De ce uităm ceea ce uităm? De ce ne amintim ce ne amintim?“. Un ultim roman austerian despre pierdere, doliu, iubire și împăcarea cu sine.

  Voir livre

• 

  Un soi de fericire

  Mélissa Da Costa

  • 0
  • 0
  • 0

  Philippe are patruzeci de ani, este director de vânzări, căsătorit și tată a doi copii. Ambre are douăzeci de ani, nu se ocupă cu nimic și n-are pe nimeni. În afară de el. Dar în curând viața ajunge să i se pară goală și insuportabilă. După o tentativă de sinucidere, Philippe o trimite departe, într-un sat de munte, pentru a-și reveni și a învăța să trăiască fără el. Dar și pentru a-și salva familia. Un soi de fericire este povestea unui nou început. Povestea unui hotel în care lucrează o echipă de sezonieri, cu toții marcați de experiențe triste de viață. Povestea relațiilor dintre ei, a îndoielilor, a suferințelor, dar și a iubirii pe care o descoperă. Un roman despre ceilalți, despre cei pe care îi lăsăm să intre în viața noastră, despre cei care ne distrug, dar mai ales despre cei care ne vindecă.„La drept vorbind, Un soi de fericire este cea mai bună carte a autoarei.“ – Lire-Le Magazine littéraire„O carte emoționantă, o odă închinată puterii de a nu te lăsa doborât. O lectură obligatorie.“ – Le Progrès„Un soi de fericire este un roman foarte frumos care ne amintește cu luciditate și inteligență că ființa umană își găsește întotdeauna forța și grandoarea în privirea și capacitatea de a asculta a celorlalți.“ - L' AvenirMélissa Da Costa s-a născut pe 7 august 1990. După studii de economie și management, s-a ocupat de comunicare în domeniul energetic și al mediului. De asemenea, s-a specializat în aromaterapie, naturopatie și sofrologie. Lectura face parte din viața ei de zi cu zi, pe lângă scris și sport. După Tot albastrul cerului, romanul său de debut, care a cunoscut un succes impresionant, au urmat Zilele ce vor veni, Un soi de fericire, Les douleurs fantômes, La doublure, toate bestsellere și figurând în Top 10 cele mai bine vândute cărți din Franța. La Editura Trei, de aceeași autoare, au mai apărut Tot albastrul cerului și Zilele ce vor veni.

  Voir livre

• 

  Viața mincinoasă a adulților

  Elena Ferrante

  • 0
  • 0
  • 0

  Lumea interioară a Giovannei se prăbușește când își aude tatăl spunând că fața ei își pierde drăgălășenia și începe să semene cu cea a disprețuitei mătuși Vittoria. Viața ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două orașe înrudite ce se urăsc reciproc: orașul Napoli al înălțimilor și al rafinamentului și același oraș, dar al adâncurilor, un loc al excesului și al vulgarității. Fata se mișcă între cele două realități înainte și înapoi, fără a găsi răspunsuri sau o cale de a se salva, ajungând în schimb la o maturizare pe care nu a dorit-o și care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât a crezut ea.

  Voir livre

• 

  Ochi pentru ochi

  M. J. Arlidge

  • 0
  • 0
  • 0

  CEI MAI CUNOSCUȚI CRIMINALI S-AU ASCUNS LA VEDERE. 
   
  PÂNĂ ACUM… 
   
  „Emily" este o mamă singură devotată. 
  „Jack" are o slujbă nouă, într-un oraș nou. 
  „Russell" e pe punctul să se îndrăgostească. 
  Toți au același secret: niciunul dintre ei nu e cine spune că ar fi. Se numără printre cei doar nouă criminali din Marea Britanie cărora li s-a acordat dreptul la anonimat după ispășirea pedepsei, din cauza crimelor atroce pe care le-au comis. 
  Dar dacă familiile victimelor află adevărata identitate a criminalilor? 
  Consiliera de probațiune Olivia Campbell e prinsă într-un foc încrucișat când sunt căutați atât cel care a divulgat identitățile secrete, cât și justițiarii ucigași dezlănțuiți de scurgerile de informații… 
   
  Înfiorător, sfâșietor, un thriller mare, îndrăzneț, complex. Chris Whitaker 
   
  O lecție de maestru care te pune pe gânduri. Povestea ți se întipărește în minte. Daniel Cole 
   
  Un thriller dinamic… Cu ritm rapid, tulburător, îți dă de gândit. Guardian

  Voir livre

• 

  Teoria fricii

  Iulian Tănase

  • 0
  • 0
  • 0

  Teoria fricii e povestea lui Tase, un tip de 48 de ani, care-și dorește să facă stand-up comedy, dar suferă de trac. Își face propriul club de comedie, Stage Fright Club, pe scena căruia își spune liniștit glumele, în fața scaunelor goale și a celor două pisici ale lui. Pe scena asta urcă și unii dintre scriitorii preferați ai lui Tase: Daniil Harms, Franz Kafka, Charles Bukowski, Ilf și Petrov, Venedikt Erofeev, Bohumil Hrabal, Gabriel García Márquez, Mark Twain, J.D. Salinger, Sylvia Plath, Joan Didion, Virginia Woolf, Gellu Naum, Mihai Eminescu și alții. Fac stand-up comedy, fac stand-up poetry, fac stand-up history. Și, uneori, chiar stand-up tragedy. Lucrurile se complică atunci când ușile virtuale ale clubului sunt deschise cu forța, inclusiv cu forța dragostei, iar Tase e nevoit să-și învingă stage fright-ul. Sau nu. Teoria fricii e un roman de comedie, doar că, pe parcurs, frica devine personajul principal, iar comedia se transformă-n dramă. 
   
  Iulian Tănase (n. 1973) este scriitor, trainer de creative writing și storytelling, realizator de podcast (RSS Reloaded). A absolvit Academia de Studii Economice în 1999 și Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, în 2010. A lucrat 15 ani în presa satirică (Academia Cațavencu și Revista Kamikaze) și 14 ani la Radio Guerrilla. A publicat poezie (Iubitafizica, Adora, Dumneziac și altele), proză scurtă (Teoria tăcerii, Abisa, Un animal necunoscut și alte patruzeci de povestiri), roman (Oase migratoare, Melciclopedia) și literatură pentru copii (Aventurile lui Sacha în Castelul Fermecat, Aventurile lui Sacha în Țara Instrumentelor Muzicale Imaginare și altele). A primit un premiu pentru poezie în Germania (Hubert Burda Preis, Offenburg, 2009) și un premiu pentru proză în Austria (1+1+1=1 Trinität, Graz, 2011). Are doi copii, Adora și Sacha, și două pisici (Madam și Tsontso).

  Voir livre