D'autres livres qui pourraient vous intéresser

• 

  Raiul găinilor

  Dan Lungu

  • 0
  • 0
  • 0

  "Eroi" ai fostului regim politic, "oamenii muncii" ce locuiesc intr-o mahala a unui oras de provincie sint acum "balastul" noii ordini, pensionari sau someri. Azvirliti de istorie la periferia lumii, isi petrec timpul in aburi de alcool si zumzet de palavre. Pe masura ce personajele se adincesc in discutii, realitatea lasa locul unei lumi formate din amintiri distorsionate, nostalgii, fantasme, frustrari, stereotipuri, proiecte si fantezii excentrice. Iar polii acestei lumi, construita de locuitorii strazii ca loc al refugiului colectiv, sint fantoma lui Ceausescu ce stapineste asupra trecutului si un Occident straniu si nesigur. Un roman scris cu verva si cu un umor debordant, care nu il lasa pe cititor sa se plictiseasca nici o clipa.

  Voir livre

• 

  Școala de noapte

  Lee Child

  • 0
  • 0
  • 0

  E doar o voce ivită de nicăieri: "Americanul vrea o sută de milioane de dolari".
  Pentru ce anume? Și de la cine? Este anul 1996 și sovieticii au plecat de mult. Dar acum a apărut un nou inamic. Într-un apartament din Hamburg, o celulă jihadistă plănuiește o lovitură de proporții.
  Jack Reacher tocmai a finalizat cu succes o misiune secretă. Șefii lui din armată îl felicită și-l trimit din nou la școală. Dar acolo sunt doar trei elevi: Reacher, un agent FBI și un analist CIA.
  Sarcina lor? Să-l găsească pe americanul misterios. Și să afle ce vinde. Și cui. Situația este foarte gravă – e posibil ca lumea să fie victima unui act teribil de terorism.
  În Școala de noapte, Reacher se întoarce în armată, dar acum fără uniformă. Având-o alături pe Frances Neagley, ajutorul lui de nădejde, soarta lumii este pe umerii săi, într-o aventură trepidantă, teribil de bine scrisă, care-ți va da fiori pe șira spinării.
  
  "Cel mai bun thriller." - Stephen King
  
  "Premisa unui complot anterior atentatului de la 11 septembrie 2001 este în același timp convingătoare și deconcertantă, iar Lee Child, cu atenția lui caracteristică pentru detalii, reușește să redea întreaga acțiune într-un mod surprinzător și credibil." - Publishers Weekly
  
  "Acest roman, a cărui acțiune se petrece cu ani în urmă, cu o investigație de școală veche, tactici urbane inteligente și atitudinea devenită clasică a lui Reacher, este o carte antrenantă, care se citește cu sufletul la gură." - Library Journal
  
  Lee Child este unul dintre cei mai mari autori de thrillere din lume. S-a născut în Coventry, a crescut în Birmingham și acum locuiește la New York. Se spune că la fiecare douăzeci de secunde undeva în lume se vinde un roman de al său din seria Jack Reacher. Cărțile sale se află constant pe liste de bestselleruri de ambele părți ale Atlanticului și sunt publicate în peste o sută de teritorii. A primit nenumărate distincții, cea mai recentă fiind CWA's Diamond Dagger pentru contribuția remarcabilă în domeniul crime fiction.
  După două dintre romanele sale au fost realizate ecranizări de excepție: Jack Reacher, bazată pe romanul One Shot, și Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată, care a fost lansată în toamna anului 2016.

  Voir livre

• 

  Mascarada

  Oana Stoica-Mujea

  • 0
  • 0
  • 0

  Al cincilea volum din seria Iolanda Știreanu
  
  Gina Gros este o femeie frumoasă și inteligentă. Și absolut normală, dacă nu s-ar fi dus de bună voie într-un ospiciu privat din apropierea Bucureștiului. Mai mult, declară că a comis o crimă și nu mai vrea să trăiască în libertate. Nu poate să spună pe cine a ucis. Nici când sau unde a făcut-o. Ancheta poliției nu descoperă nicio victimă și aproape nimeni nu mai crede în vorbele femeii. Doar Mihai Iordache, încăpățânatul comisar din precedentele volume ale seriei, consideră că are un caz.
  
  Atunci intră în scenă Iolanda Știreanu – Lala, pentru apropiați. Și nu oricum, ci infiltrată în sanatoriu de către Iordache, în rol de schizofrenică.  Doar că Lala are deja o reputație în rândul psihiatrilor. Face terapie, încercând să se pună pe picioare după ce a fost în comă șase luni, în urma unei tentative de omor. Se duce la psihiatru pentru a-și înfrânge fricile și pentru a înțelege ce i s-a întâmplat de fapt. Cu toate astea, când i se propune să intre sub acoperire în ospiciu, acceptă fără să stea pe gânduri.
  
  Este oare Lala capabilă, în starea ei, să dezlege ițele unei afaceri vechi de ani de zile, în care granițele dintre realitate și delir, între prefăcătorie și adevăr sunt ca nisipurile mișcătoare?

  Voir livre

• 

  Enescu Caiete de repetiții

  Dan Coman

  • 0
  • 0
  • 0

  "Cînd, seara tîrziu, se pornise ploaia, bărbatul apăruse cu cutia aceea mică în mînă, arătîndu-i-o încîntat. Am luat-o din Dorohoi, de la librăria lui Bercovici. E sîrguincios şi e un copil cuminte, o merită, a zis el. Maria s-a repezit la cutie cu praf dezinfectant şi, cu mişcări scurte, a şters vioara de opt ori. Să nu i-o dai decît mîine-dimineaţă, altfel nu doarme toată noaptea, a zis ea. Cînd a intrat să-l verifice, băiatul dormea. Dimineaţa, după ce a făcut focul în sobă, Costache a mai deschis o dată cutia, trecîndu-şi degetele peste vioara cu trei corzi – un fel de instrument de jucărie, dar un instrument perfect pentru un băiat de nici cinci ani. A aşteptat cu nerăbdare ca George să se trezească, să se spele şi să mănînce, apoi, după ce a închis fereastra şi ropotele ploii au scăzut în intensitate, a luat cutia şi i-a întins-o. Băiatul era aşezat pe scăunelul de lîngă vatră – a deschis cutia şi, după ce a privit vioara cîteva secunde, a ridicat-o şi, cu o mişcare scurtă, a aruncat-o direct în foc. Maria înlemnise în picioare, în spatele lui Costache – bărbatul rămăsese cu zîmbetul împietrit pe faţă, fără replică. Am zis că îmi doresc o vioară, nu o jucărie, a zis băiatul, ridicîndu-se calm. O vioară cu cinci strune, la care să cînt, nu să mă joc, a zis aproape şoptit, ca pentru sine, apoi a părăsit încăperea."
  
  Născut pe 19 august 1881, la Liveni, George Enescu a fost al doisprezecelea copil al lui Costache şi al Mariei Enescu, ceilalţi unsprezece fraţi ai lui murind la vîrste foarte fragede. Părinţii au fost excesiv de protectori cu el, ceea ce l-a împiedicat să aibă o copilărie obişnuită. Primele semne că era un copil-minune le-a dat la vîrsta de doi ani şi jumătate, cînd a început să desluşească primele litere şi cuvinte scrise. La patru ani ştia deja să scrie, să citească şi să facă operaţii matematice simple, iar jocul lui preferat era să imite perfect diferite sunete pe care le scoteau animalele. Vioara şi xilofonul au fost primele instrumente la care a văzut pe cineva cîntînd, la un bîlci, şi l-au fermecat definitiv. Cel care l-a iniţiat în tainele muzicii a fost lăutarul Lae Chiorul, care după mai puţin de trei săptămîni de lecţii a spus că nu mai are ce să îl înveţe pe băiat. La opt ani a fost admis la Conservatorul din Viena, unde au ieşit la lumină atît nemaipomenita lui virtuozitate, cît şi talentul deosebit pentru compoziţie. A urmat apoi Conservatorul din Paris şi de aici i s-a deschis drumul către cariera strălucită de compozitor, cu concerte pe cele mai mari scene ale lumii. În Franţa a fost ajutat ori de cîte ori a avut nevoie de principesa Elena Bibescu, cea care l-a îndrăgit de la prima întîlnire, iar în ţară a cucerit inima reginei Elisabeta. A trăit o fascinantă şi aproape imposibilă poveste de dragoste cu Maria Cantacuzino, cu care în cele din urmă s-a şi căsătorit. Numele lui stă acum alături de cele ale marilor compozitori ai lumii, geniul său muzical fiind recunoscut pretutindeni.

  Voir livre

• 

  Pervertirea

  Cristina Nemerovschi

  • 0
  • 0
  • 0

  Un artist ucide și lumea din jurul lui se schimbă.
  
  Amalia, o adolescentă deloc banală, dispare într-o dimineață de decembrie. În căutarea ei pornesc trei prieteni care sunt, în același timp, și suspecți în cazul dispariției tinerei: un scriitor mizantrop și de succes, un pictor fascinat de lolite, dar și de septuagenare, o prostituată atrasă de tot ce înseamnă sex extrem. Revoltele sociale din februarie 2012 constituie, în premieră în literatura română, o parte din fundalul acțiunii. Căutarea Amaliei reprezintă pentru fiecare dintre cei trei o introspecție dură, o permanentă și caustică analiză a umanității degradate. Pe urmele Amaliei, pășim într-un București underground, cu cluburi dedicate sado-masochismului, dar și cu memorabila și fascinanta Cală, un loc desprins parcă din Călăuza lui Tarkovski.
  
  Alte figuri pitorești apar treptat în rolul de suspecți: o Dominatoare, o adolescentă cu tendințe de nimfomanie, Babuinu – tatăl vitreg al Amaliei, un paznic nebun al Calei, un moș însoțit de o ceată de pelicani.
  
  Imaginația celor trei protagoniști abundă de fabulos, distopic, umor negru, cinism. Singurul subiect pe care nihilismul nu îl atinge este arta. În numele artei, se poate ajunge și la crimă?

  Voir livre

• 

  Vă place Brahms?

  Françoise Sagan

  • 0
  • 0
  • 0

  Romanul a fost ecranizat in 1961, intr-o productie remarcabila, cu Ingrid Bergman, Anthony Perkins si Yves Montand in rolurile principale.
  
  Paule observa cu detasare, privindu-se in oglinda, ridurile fine ce ii brazdeaza chipul si fara regrete isi trece in revista viata de pina atunci. La treizeci si noua de ani este o femeie frumoasa, stilata, independenta, cu o cariera multumitoare in designul interior, cu un apartament cochet si un iubit de invidiat. Roger ar putea fi barbatul alaturi de care sa-si petreaca restul zilelor, insa absentele tot mai lungi si infidelitatile lui o fac sa se simta singura si inutila. In acest moment de indoiala il intilneste pe Simon Van den Besh, un tinar atragator, nonsalant, sensibil si copilaros, care se indragosteste nebuneste de ea, iar viata lui Paule isi schimba in intregime cursul.
  
  "Arta e facuta sa ia realitatea prin surprindere… Ea n-ar trebui, dupa parerea mea, sa prezinte «realul» drept o preocupare. Nimic nu este mai ireal decit unele asa-zise romane «realiste» – sunt niste cosmaruri. E posibil sa creezi intr-un roman un oarecare adevar senzorial – adevaratul sentiment al unui personaj –, atita tot. Sigur, extraordinara iluzie a artei este sa te faca sa crezi ca marea literatura e foarte aproape de viata, insa lucrurile stau exact invers. Viata e amorfa, literatura e formala." (Françoise Sagan)
  
  "Va place Brahms? schiteaza extraordinarul portret al unei femei inca tinere, care ascunde douazeci de ani de experienta emotionala si cinci ani de scriitura de succes." (The Guardian)

  Voir livre