Weitere Bücher, die Sie mögen werden

• 

  Să nu ne facem de râs în fața...

  Iv cel Naiv

  • 0
  • 0
  • 0

  Amanda este o fetiță de doisprezece ani care, pentru o fetiță de doisprezece ani, e al naibii de isteață. Are două codițe mai mereu împletite, o sută optzeci și nouă de pistrui și doi părinți cu care nu se înțelege deloc. Dar deloc. Și dacă nu sunt părinții mei? 
   
  Stăpânită de această frică teribilă, Amanda se transformă în detectiv, pornind în căutarea Adevărului. Își chestionează rudele și vecinii, colegii și apropiații, caută indicii, bănuiește implicarea armatei SUA și un experiment genetic. Totul pentru a găsi dovada că este înfiată. Amanda caută adevărul despre ea și despre părinții ei, caută prietenia, caută iubirea în cei din jur și caută iubirea de sine, își caută locul în lume, în familie și în propriul corp. Tot investigând, Amanda află o mulțime de lucruri despre ceilalți și mai ales despre ea. 
   
  Dar oare va afla ce o interesează cu adevărat?

  Zum Buch

• 

  A râs și tata

  Remus Boldea

  • 0
  • 0
  • 0

  „Prima tipă căreia i-am atins sânii s-a sinucis. Dacă Alex Tocilescu face umor de hipsteri, caterincă finuță, Remus Boldea încearcă să iasă din zona burgheză de confort și să facă umor de băieți. Cele mai reușite proze ale volumului sunt pe băiețeală, cu situațiile tipice: îmbrobodirea unei colege de liceu, ratarea pierderii virginității, ieșirea cu gașca 30+ în Vamă, unde o yoghină convinge un tovarăș din grup să încerce poziția «anus la cer». Ca scriitor, e mult mai greu sa încastrezi într-un text faze de băieți, riscul să pici în fanfaronada, machisme proaste, clișee obosite și libidinoșenii e mare. Și cel mai dificil e să reabilitezi umorul de autobază, pe care personal îl ador – e sănătos și eficient, nu se împleticește în subtilități intelectuale. În zona asta rarefiată puțini se încumetă, iar cei care se încumetă de obicei își rup gâtul. Remus Boldea nu și-l rupe. Respect, Remus!" Adrian Schiop

  Zum Buch

• 

  Simziana - Basm audio in limba...

  MyBuni

  • 0
  • 0
  • 0

  Albumul Simziana contine 2 basme audio, în lectura lui MyBuni, dupa basmele de Petre Ispirescu. Acest album face partea din seria Povești audio în lectura lui MyBuni. 
  Cuprins: 
  Ileana Simziana 
  Tinerețe făra bătrânețe și viață fără de moarte 
  Cadou: Simziana- carte digitala in format pdf.

  Zum Buch

• 

  Megan În Excursie Cu Școala - Un...

  Owen Jones

  • 0
  • 0
  • 0

  Seriile Psychic Megan 
  Un Ghid Spiritual, Un Tigru Fantomă Și O Mamă Înfricoșătoare! 
  Seriile Psychic Megan constă în douăzeci și patru de nuvele despre conștientizarea din ce în ce mai mare a unei fete că este capabilă să facă lucruri pe care nimeni din familia ei nu le poate face. Megan are doisprezece ani în primul volum. Ea are două probleme aparent insurmontabile. Mama ei este speriată de abilitățile latente ale fiicei sale și nu numai că nu o va ajuta, dar o descurajează activ; și nu poate găsi un profesor care să o ajute să-și dezvolte puterile supranaturale, spirituale. Căci ea nu vrea doar să știe ce este posibil să facă și cum să facă, ci și la ce sa își folosească aceste abilități speciale. Megan este o fată bună, așa că ar părea evident că tinde să-și folosească puterile pentru a face bine, dar nu este întotdeauna ușor să faci ceea ce trebuie, chiar dacă știi ce înseamna asta. 
  Aceste povești despre Megan vor atrage pe oricine are un interes pentru puterile extrasenzoriale, supranaturale și paranormale și este pentru vârste cuprinse între zece și o sută de ani. 
  În Megan în excursie cu școala, personalul școlii organizează o excursie școlara, iar elevii pot vota unde doresc să meargă. Megan este confuză în legătură cu primul ei vot, dar reușește să ajungă unde vrea ea. Îi place călătoria și explorează situl preistoric al peșterii împreună cu Grrr, prietena ei tigru fantomă. Ea pare să fie transportată înapoi în acele vremuri străvechi, dar nu i se pare înfricoșător pentru că prietena ei este alături de ea. Mai târziu, ea discută despre experiența ei cu Ghidul ei Spiritual, Wacinhinsha.

  Zum Buch

• 

  Pisica lui Dalai Lama

  David Michie

  • 0
  • 0
  • 0

  Iubitoare, sarcastică şi înţeleaptă, această pisică cu nenumărate nume deschide o fereastră spre sanctuarul interior al vieţii din Dharamsala. Ca un mic spion care observă fluxul constant de întâlniri private dintre Sfinţia Sa şi diverse persoane, de la celebrităţi hollywoodiene la filantropi şi autori motivaţionali, pisica lui Dalai Lama ne oferă o perspectivă asupra modului în care putem găsi fericire şi sens într-o lume ocupată şi materialistă. Povestea ei va aduce un zâmbet pe chipul oricui a fost binecuvântat cu torsul mărinimos şi lăbuţele fremătătoare ale unei pisici. 
   
  – O, ce adorabilă! 
  Coborî repede pentru a mă mângâia pe ceafă, lucru pentru care am mulţumit cu un căscat larg şi întinderea fremătătoare a labelor din faţă. 
  – Nu ştiam că aveţi o pisică! exclamă ea. 
  Sunt mereu surprinsă de câţi oameni fac observaţia asta. De ce Sfinţia Sa nu ar avea o pisică? 
  – Dacă ar putea să vorbească, continuă actriţa, sunt sigură că ar avea să ne împărtăşească ceva înţelepciune. 
  Şi aşa sămânţa a fost plantată. 
  Am început să mă gândesc din ce în ce mai mult că poate venise timpul să scriu şi eu o carte a mea – o carte care să transmită ceva înţelepciune dobândită în timp ce stăteam nu la picioarele lui Dalai Lama, ci chiar mai aproape, în poala sa. O carte care să spună propria mea poveste – nu atât una a evoluţiei de la sărăcie la bogăţie, ci a saltului de la gunoi direct în templu. Cum am fost salvată de la o soartă prea aspră pentru a fi amintită, ca să devin tovarăşa constantă a unui bărbat care nu numai că este unul din cei mai mari lideri spirituali din lume şi laureat al Premiului Nobel, ci şi un expert în mânuirea instrumentelor de deschidere a conservelor.

  Zum Buch

• 

  Bureți de fag

  Mihai Dutescu

  • 0
  • 0
  • 0

  "Talentul lui Duțescu e de a da pe față lucrurile inconfortabile, de a le spune clar și pe bune. Într-o literatură fascinată de marginali și ratați, el vorbește cu simpatie despre oameni aflați în plin proces de ascensiune socială. Pe scurt, despre parveniți – un subiect la care lumea bună strâmbă vinovat din nas, chit că parvenitismul e adevărul de profunzime al unei societăți ajunse de curând la prosperitate. Mai mult, la fel de tabu e și opinia că în comunism a fost bine, deși e împărtășită de larga majoritate a celor trecuți prin vechiul regim. În Bureți de fag, Mihai Duțescu are curajul să asume și să dea pe post aceste curente de opinie omniprezente, dar reprimate public, sub pretextul poveștii de viață a unui băiat născut prin anii '50 în Teleorman și ajuns inginer la București. El și soția lui fac parte din acea tipologie a cadrelor medii cu aspirații burgheze, raportându-se la comunism într-un mod mai degrabă benign, specific multora din generația lor: sunt oportuniști la nevoie, iar în rest rămân indiferenți. Micul lor arivism este bazat pe convingerea că sistemul nu e chiar greșit, că măcar are o idee valabila de echitate și meritocrație, câtă vreme i-a scos dintre țărani, i-a școlit gratis, le-a dat o casă și i-a băgat între domnii de la oraș. În ce mă privește, am certitudinea că în sfârșit am dat peste cartea aia ALTFEL despre comunism, cu o perspectivă de bun-simț, fără volute pioase sau chestionări tragice – motiv pentru care o recomand în special celor care vor să-și facă o idee despre cum gândeau și se purtau oamenii moralmente OK din România de atunci." Adrian Schiop

  Zum Buch