Râsul

Dorina Rusu

Publisher: Polirom

Summary

„Din echipa de aur a Opiniei studenţeşti, revista ieşeană cu faimă naţională după decembrie ’89, făcea parte şi o zgâtie de fată, cam fragilă pentru o meserie practicată în vremuri atât de tulburi. Aparenţele erau înşelătoare. Zgâtia s-a ţinut scai de minerii care plantau flori, cu bâta, în Piaţa Universităţii, fără să ia bătaie. O lună mai târziu se afla în Valea Jiului, înnopta în casa unui miner şi intra în abataj, să vadă cum trăiesc minerii. În gaşca aia de golani, cum ar fi zis Ion Iliescu, toţi talentaţi, inteligenţi şi hotărâţi să termine cu trecutul, scrisul ei avea câteva date clare. Orice temă ar fi abordat, intra în subiect direct, simplu, fără fasoane, fără inhibiţii. Lucru şi mai neobişnuit, punea punct articolelor la fel de brusc, cam pieziş, cam şui, acolo unde considera că orice cuvânt în plus nu-şi avea rostul. Apoi, ştia să facă personaje din oamenii, vestiţi sau iluştri necunoscuţi, despre care vorbea. În fine, mai avea şi darul de a povesti cu umor şi cu olecuţă de autoironie, cât să facă suportabilă viaţa la vreme de restrişte. Toate acestea m-au făcut să-mi zic că în tânăra domniţă doarme un scriitor. Aşa că nu m-am mirat că până la urmă chiar a scris o carte. Asta pe care o aveţi în mână. Şi care, deloc întâmplător, se cheamă Râsul. Cu douăsprezece povestiri rupte din viaţă. Dorina Rusu îmi pare un povestaş plin de farmec. Povestaş în sensul alegoriei prin care Mario Vargas Llosa desemna scriitorul. Adică un om cu darul de a duce şi de a aduce veştile şi poveştile cu oameni şi despre oameni. De citit.” (Neculai Constantin Munteanu)

Available since: 04/18/2019.

Other books that might interest you

Levi și motanii - Povești audio...

Geo Mihalache

Aventurile găinii Levi împreună cu prietenii ei motanii Pic, Miron și Tărcatul: 
Levi și motanii - găina Levi, dornică să îi cunoască pe motani și să se împrietenească cu ei, după luni de amânare, își face curaj să le vorbească 
Proba și Levi în trupa motanilor - pentru a fi acceptată în trupa motanilor, Levi este supusă la o încercare de către aceștia 
Levi pe acoperiș - Levi pornește în prima sa aventură alături de motani - se urcă pe acoperiș de unde reușeste să îi atragă atenția bunicii cu ispravile sale 
Levi la șoareci - Levi participa la prima sa vânătoare...mai mult sau mai puțin reușită 
Ne relaxăm în livadă - Levi învață o nouă activitate din repertoriul motanilor 
Sus pe cuptor - Levi află unde se ascund motanii cand este frig afară și plouă 
Iarba mâței - Motanii se comportă ciudat, nu mai sunt ei înșiși iar Levi asistă la un comportament neașteptat din partea lor 
O bucățică de pește - Tărcatul își pierde cumpătul din cauza unei bucăți de pește și ajunge afară sub privirile lui Levi și ale celorlalți doi motani care îl avertizaseră să stea cuminte 
Cu motanii după râme - Levi îi învață ea de data aste pe motani să "vâneze"

Show book

Jocul celor o sută de frunze și...

Varujan Vosganian

Cele șase povestiri ale volumului vorbesc despre neliniști, căutări și incertitudini, despre traume încă nevindecate. Jocul celor o sută de frunze ne previne că, dacă memoria, ca stare de luciditate, nu se regăsește în prezentul și chiar în viitorul nostru, viitorul nu va fi decât o reîntoarcere în trecut.

Show book

Viața și Opera

Cristian Tudor Popescu

„Cristian Tudor Popescu a debutat cu un volum de proze S.F. în 1987, a continuat cu proză, în linii mari, realistă după 1989 și s-a făcut remarcat în mod deosebit cu editorialele din Adevărul, veritabile pamflete politice, într-un stil tranșant și savuros. Viața și Opera e o culegere de proze scurte, în mare parte, care s-ar fi putut intitula, dacă nu era atât de potrivit titlul ironic pus de autorul însuși pe copertă, Momente și schițe. Grație unui spirit fundamental caragialian. Semnificativă este și deosebirea dintre lumea lui Caragiale și aceea a lui C.T.P. Locul micilor și mijlociilor burghezi Mitică și compania îl iau personaje din stratul de jos al societății, atât aceea dinainte de 1989, cât și aceea de după. Oameni banali, cei mai mulți, niște amărâți, câțiva mahări făcuți din mucavaua tranziției, vorbind fiecare pe limba lui, care îi caracterizează la fel de bine precum îi caracteriza limba lor pe Miticii lui Caragiale. Sunt în culegere și amintiri, nu tocmai duioase, mizând pe un înțeles simbolic, reportaje pline de haz, chiar dacă având subiecte deloc vesele, portrete în tușe puternice, ba chiar și recenzii literare, bunăoară, nimicitoarea analiză a poeziei cu efect sporitor de drojdie a unui fost prim-ministru sau aproape șocanta radiografie a scrisorilor adresate Veronicăi Micle de către Eminescu, în care C.T.P. vede un personaj curat caragialian, la fel cu acelea din Momente, dar fără a-l lua în deriziune, ci privindu-l ca și cum ar juca în mod conștient acest rol. De cât talent și cât umor are C.T.P. în prozele scrise de peste două decenii încoace, unele inedite, cititorii își vor da singuri seama, citindu-l. Lectură plăcută!“ (Nicolae Manolescu)

Show book

Portretul artistului ca tânăr câine

Dylan Thomas

În acest volum de povestiri cu influențe autobiografice, umorul irezistibil, exuberanța și magia verbală ale marelui poet modern Dylan Thomas își găsesc o spectaculoasă ilustrare. În prozele sale, Dylan Thomas se dovedește un narator neîntrecut și un creator de personaje memorabile: bunicul care pornește la drum îmbrăcat cu hainele sale cele mai bune pentru a fi înmormântat în satul vecin, reporterul sarcastic de la un ziar de provincie, fermierul care predică frenetic în fața unor băieței într-un hambar, un grup de bărbați respectabili care se joacă de-a scriitorii feriți de ochii lumii și, nelipsind niciodată, tânărul Thomas, care observă netulburat totul.

Show book

Umor şi satiră în literatura...

** *

„Volumul pune sub lentilă rolul umorului în recitirea celor mai vestiţi prozatori arabi din primele secole ale islamului. De la fina ironie la farsă, de la surâsul datorat bucuriei intelectuale la râsul sarcastic, primejdie de «asprire» a inimii, de la implicaţiile etice la jucăuşa parodiere a unor discursuri solemne, diferitele abordări ale umorului de care dau dovadă anticonvenţionalul al-Ğāḥiẓ sau virtuozii prozei rimate şi ritmate al-Hamaḏānī şi al-Ḥarīrī vădesc elocvenţă, preocupare pentru stil, pentru echilibru: «Lumea nu zice nimic rău despre râs, despre şagă, decât dacă se întrece măsura; dar, dacă şaga aduce voioşia pentru care a fost născocită şi, prin urmare, folos, atunci poate fi socotită un lucru aducător de prestigiu şi foarte serios» (al-Ğāḥiẓ). Râdem de zgârciţi şi risipitori, de falşii tămăduitori şi născocitori, de mâncăi şi palavragii, de lăudăroşi şi de mincinoşi, de personajele clişeizate în maqāmāt (poeţi, oratori, ghicitori, specialişti în probleme de gramatică şi de fiqh, hoţi, cerşetori, beduini caravanieri, dezmăţaţi, negustori ambulanţi, hangii, dregători, cadii, pieţari), dar admirăm desăvârşirea stilistică, gluma rafinată, ironia cultivată a acestor trei maeştri care au rămas neîntrecuţi în literatura arabă.” (Greţe Tartler)

Show book

Sfîrșit de sezon

Chivu Marius

Vizuale, cinematografice, povestirile ce compun volumul își plasează cu predilecție acțiunea în cotidian: cel al orașului, marcat de însingurare, sau al unei lumi rurale privite cu nostalgie și cu conștiința acută a dispariției sale ineluctabile. Solitari, eroii se caută pe ei înșiși, îl caută pe celălalt, dar cel mai adesea așteaptă ceva: să vină zorii ca să plece la spital, să se termine o petrecere pentru a regăsi în pat trupul fierbinte al femeii, să primească un SMS sau un telefon de împăcare... Violența, moartea par să pândească permanent o existență fragilă, într-un univers în care prietenia și erosul pot construi punți salvatoare între individualități.

Show book