Publisher: Litera
La răspântiile culturii române veghează ca și odinioară degetul lui de lumină: pe aici e drumul. Autoritatea i s-a menținut și astăzi pentru că pleacă din însăși izvoarele spirituale fără moarte ale logicii bunului-simț bunului-gust și s-a realizat într-o formă pură fără vârstă. Eugen LOVINESCU T. Maiorescu
Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...Show book
George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui StefanShow book
„Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui «simt muzical», pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei «si» in Cantarea Romaniei lucreaza ca un «legatto» muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi «si» biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor VianuShow book
„Pann are meșteșugul mișcării fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen [...]. Toate mașinăriile comediei sunt folosite, bineînțeles, cu materie aforistică, monologul, dialogul cu replici simetrice, jocurile de a parte, micile bufonerii de limbaj sau de mimică, Povestea vorbei fiind o comedie a cuvintelor pure și o comedie umană, făcută din observații impersonale, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit.“ – George CălinescuShow book
Viața lui Jim Dixon curge între cariera universitară, care-i cere eforturi de adaptare supraomenești, și o iubire ciudată, ce-l ține aproape de prietena lui, Margaret. Dar totul îi este împotrivă: Margaret e maniacă și îl șantajează sexual și emoțional, iar cariera universitară spre care aspiră îi flutură pe la nas disprețul, infatuarea și ipocrizia colegilor. Când totul pare pierdut, când visul său de amor și cariera par să se topească, își găsește salvarea tocmai în hazardul de care se ferește: se îmbată, își insultă șeful care-l concediază, uită de iubită și își ia viața de la capăt.Show book
„Jean Bart rămâne un nume important pentru proza noastră, un scriitor autentic și original, care a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord și schița marină – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a încoronat opera, ne-a dăruit primul și cel mai realizat roman al unui port românesc. Aducând în proza română “candida navă cu pânzele desfăcute“, odată cu terminologia marinărească, abordată pentru prima dată într-o operă literară, Jean Bart a încetățenit la noi literatura vieții maritime și fluviale, a portului și a largului marin." – Constantin MohanuShow book
