Subscribe and enjoy more than 1 million books
Add this book to bookshelf
Grey 902feb64d8b6d481ab8ddda06fbebbba4c95dfa9b7936a7beeb197266cd8b846
Write a new comment Default profile 50px
Grey 902feb64d8b6d481ab8ddda06fbebbba4c95dfa9b7936a7beeb197266cd8b846
Read online the first chapters of this book!
All characters reduced 7236434c7af12f85357591f712aa5cce47c3d377e8addfc98f989c55a4ef4ca5
Jurnale americane - cover

Jurnale americane

Lidia Lazu

Publisher: EuroPress

  • 0
  • 0
  • 0

Summary

„În parcul acela mare dintr-o suburbie a Chicago-ului am descoperit un colț mai părăginit, cu un lac plin de păpuriș, de ierburi acvatice al căror nume îl ignoram, de rațe sălbatice, ceva cam ca pe la noi. Se pare că, pe cât de mult diferă locurile în care omul își face viața lui civilizată, tot pe atât de mult se aseamănă între ele locurile care și-au păstrat, ca printr-o minune, starea lor de la început, netulburată de homo faber. Poate n-o să credeți, dar nu ne mai dezlipeam de acel loc, căruia unii i-ar putea spune pârloagă. M-a impresionat faptul că acești copii s-au arătat receptivi la mesajul natural. Înseamnă că omul, atunci când i se oferă ocazia, alege în modul cel mai firesc un peisaj liniștit, odihnitor. La drept vorbind, sunt atâtea lucruri interesante de văzut aici, la fratele meu Ionel Americanul! Și tocmai în momente ca ăstea, gândul meu se întoarce la ce-a fost cândva. Se pare ca și sufletul își are ochii lui...“ – Lidia Lazu

Other books that might interest you

  • Despre servitute - cover

    Despre servitute

    Étienne de La Boétie

    • 0
    • 0
    • 0
    De La Boétie oferă una dintre primele și cele mai clare explicații privind servitutea voluntară, starea care definește supunerea majorității față de minoritatea care deține puterea politică. Este și va rămâne același lucru, indiferent de scurgerea timpului: un eseu memorabil despre măreția și micimile naturii umane, slujit exemplar de gândul și de pana unui geniu cu care timpul nu a avut prea multă răbdare.,,Dar, Dumnezeule mare, ce înseamnă asta? Cum să numim această nenorocire? Ce viciu îngrozitor e ăsta, să vezi nenumărați oameni, nu doar că se supun, ci că slujesc, nu că sunt guvernați, ci că sunt tiranizați, neavând nici bunuri, nici părinți, nici copii, nici măcar propria lor viață?“ Étienne de LA Boétie
    Show book
  • Le Neant roumain Un entretien Neantul romanesc O convorbire - cover

    Le Neant roumain Un entretien...

    Cioran Emil, Luca Pițu, Sorin...

    • 0
    • 1
    • 0
    Volumul include transcrierea înregistrării a două din cele aproximativ patru ore de conversație purtată între Emil Cioran, Luca Pițu și Sorin Antohi acasă la Cioran, pe 5 octombrie 1991, documentând într-un mod mai autentic decât interviurile formale unele dintre temele cioraniene predilecte. Este o încercare de a salva titlul, spiritul și o parte din substanța acelei cărți pe care Emil Cioran nu a mai apucat să o scrie și care l-a urmărit toată viața: Le Néant roumain (Neantul românesc).
    Show book
  • Ethos pathos logos Eseuri despre o dialectică ternară - cover

    Ethos pathos logos Eseuri despre...

    Gheorghe Ștefan M.

    • 0
    • 0
    • 0
    Cartea pornește de la o întrebare majoră, care frământă spiritul omului contemporan: cum e posibil ca aceeași minte umană să conceapă teoria relativității, mecanica cuantică, proiectul genomului uman și deopotrivă Gulagul, Auschwitzul, Hiroshima. Teza autorului este că în modernitate s-a produs o izolare a procesului cogniției de restul procesului de cunoaștere în ansamblul său. Ca urmare, s-a produs o deconectare a cunoașterii de la ansamblul existenței umane. în demersul său, pornind de la ipoteze de lucru ale lui Mihai Drăgănescu, dar evoluând independent și original, autorul își propune să sugereze o cale „care poateproteja fără să deconecteze“. Problema fundamentală, în concepția sa, constă în găsirea unui bun echilibru între cuplarea ființei la plenitudinea existenței, la spontaneitatea intenționalității și la rigoarea rațiunii. De aceea, el propune o unitate triadică (sau o dialectică ternară ca metodologie) a spiritualității, imaginarului și rațiunii, convins că unitatea și plenitudinea existenței constituie fundamentul integrării omului în lume.
    Show book
  • Sala Oglinzilor - cover

    Sala Oglinzilor

    Ion Cucu

    • 0
    • 0
    • 0
    volumul al II-lea dintr-un interviu de un cristian 
    Ce noroc a avut Generația noastră, Generația ‘60, că a fost contemporană, că a avut în mijlocul ei în permanență un artist ca Ion Cucu, un om în stare să fixeze imaginea ei într-o vreme în care nu puteau să rămână niciun fel de alte imagini, pentru că televiziunea era dedicată exclusiv perechii conducătoare, pentru că la un moment dat nici măcar pe cărțile proprii nu puteau să apară fotografii. Dacă n-ar fi existat Cucu în mijlocul scriitorilor și dacă n-ar fi fost într-o măsură aproape magică – aș zice – prieten cu ei și nu i-ar fi intuit, această generație importantă a literaturii române n-ar fi existat vizual. Nu s-ar fi știut cum eram. Răsfoind albumul lui, concluzia mea e că eram frumoși. Senzația e că ne făcea mai frumoși decât eram. Întotdeauna când văd o fotografie a mea făcută de Ion Cucu, mă întreb „oare chiar așa arătam în realitate?“. Senzația este că prietenia cu care ne privea făcea să apărem mai frumoși. (Ana Blandiana)
    Show book
  • Exilul: viața în fragmente - cover

    Exilul: viața în fragmente

    Gina Stoiciu

    • 0
    • 0
    • 0
    Încrucișare de destine, de drumuri și de întâmplări, părăsirea României în 1980 devine pentru Gina Stoiciu un reper al celorlalte momente ale vieții sale: anii dinaintea exilului, azilul politic în Grecia, alegerea Canadei ca țară de rezidență, adaptarea, inventarea unei noi vieți, căderea comunismului și întoarcerile periodice în România. Aceste etape sînt descrise și din perspectiva altor români care au ales să emigreze, surprinzând condiția și angoasele „străinului“, diferențele culturale, dificultățile de adaptare și de integrare profesională, dar și bucuriile și satisfacțiile trăite în țara de adopție.
    Show book
  • Texte care n-au folosit la nimic - cover

    Texte care n-au folosit la nimic

    Ștefănescu Alex.

    • 0
    • 0
    • 0
    „Doamne, ce-am mai scris în acești aproape douăzeci și cinci de ani de după 1989! Mi-am folosit inteligența, talentul, pregătirea intelectuală, umorul (în măsura în care le am) pentru a contribui la schimbarea în bine a țării mele, care, după ce se deșteptase din somnul cel de moarte în care-o adânciseră barbarii de tirani, zăcea nemișcată și se lăsa invadată − ca un pom de omidele păroase − de barbarii de tirani recondiționați și reorganizați. Așa cum un copil aflat în autobuz, cu mâinile pe spătarul din față, are impresia că el execută virajele sau, apăsând cu piciorul pe podea, crede în mod naiv că el face ca autobuzul să meargă mai repede, și eu, orbit de entuziasm și recăzut în infantilism, aveam impresia că schimb ceva în țara mea. N-am schimbat nimic, nimic, nimic.“
    Show book