Other books that might interest you

• 

  James (Giacomo) - Varianta...

  Italo Svevo

  • 0
  • 0
  • 0

  Giacomo este un fermier pe care naratorul îl întâlnește în timpul unei plimbări în zona rurală din Friuli și care îi spune povestea lui. De fiecare dată când Giacomo își găsește un loc de muncă protestează și ajunge să se lanseze în propagandă și dezbateri pentru a-și convinge colegii să ceară condiții optime de muncă, punând mereu mari probleme angajatorilor săi. Negăsind locuri de muncă, devine nomad, în zadar caută un loc de muncă bine organizat. Prin urmare, practic inexistent. Până când într-o zi este chemat înapoi în orașul natal pentru o anumită slujbă...

  Show book

• 

  Poezii de George Cosbuc

  George Cosbuc

  • 0
  • 0
  • 0

  George Co?buc a fost întâiul mare poet român pe care ni l-a dat Ardealul. Supranumit ?i „poet al ??r?nimii”, „poetul satului” sau „poetul neamului” – „Co?buc este nu numai un des?vâr?it tehnician, dar nu rareori ?i un mare poet, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mi?c?rilor suflete?ti sempiterne” (George C?linescu).Dintre poeziile incluse in volumul de fata amintim:Bradul * Doina * Dragoste invrajbita * Hafis * Iarna pe ulita * In miezul verii * Ispita * La pasti * Lupta Vietii * Mama * Minciuna crestinilor * Noi vrem pamant * Prutul * Scara * Seara * Stefanita Voda * Sub Patrafir * Unul ca o suta * Voichita lui Stefan

  Show book

• 

  Poezii și proză

  Grigore Alexandrescu

  • 0
  • 0
  • 0

  „Cel mai vechi dintre călătorii romantici, Grigore Alexandrescu, în paginile consacrate vizitei sale la mânăstirile oltenești (1842), ne oferă… destul de puțin. Impresiile sale privesc mai degrabă tradițiile istorice ale locurilor pe care le vizitează sau unele particularități ale orânduirii lor actuale. Cadrul natural este abia indicat. Când ajunge la Cozia, o simplă însemnare topografică îi este de ajuns… În fața Mânăstirii Dintr-un Lemn descrierea este ceva mai bogată, dar fără elemente sensibile propriu-zise. Autorul descrie o configurație, nu un peisagiu… Peștera de la Polovraci îl impresionează mai mult, dar spiritul de observație rămâne, chiar în fața acestui spectacol, inferior fanteziei constructive, căreia i se pare a vedea, în grupul stalactitelor, siluete de copii sau de fantasmagorice ființe combinate din oameni și fiare, dacă nu simple chipuri sălbatice "că doi tâlhari, care, cu armele gata, așteaptă să atace un trecător". Abia, ultima pagină a Memorialului jertfește esteticii timpului, zugrăvind un motiv tipic-rasarirea lunii deasupra unei păduri… Pagina merită a fi reținută. Este acea prin care natura, ca obiect al descrierii literare, intră în operele prozatorilor români, sub forma magiei lunare. Scriitorul înțelege ce poate fi dulceag sau convențional în zugrăvirea strălucirii neîntinate a lunii și de aceea întregește tabloul sau din contraste punând alături de lumină selenară, răspândită pe ziduri, pe stânci și poteci, masa întunecată a pădurii rămase în umbră. Răsărirea lunii la Tismana rămâne oricum o excepție în paginile de proză ale lui Grigore Alexandrescu.“
   
  Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Chișinău, Casa de editura Litera, 1997, p. 69-70.

  Show book

• 

  Logodnica: schițe și povestiri

  A.P. Cehov

  • 0
  • 0
  • 0

  Volumul cuprinde unele dintre cele mai cunoscute proze ale lui A.P. Cehov, incluzând povestiri precum Călugărul negru sau Logodnica. Proza cehoviană excelează în crearea de atmosferă, în descrierea mecanismelor sufletești din perspectiva condițiilor ivite în caracterul omului, în dezvăluirea absurdității cotidianului prin analiza unor momente ale realității exagerate conștient, cu denaturare înspre tragic.

  Show book

• 

  O pagina de dragoste

  Zola Emile

  • 0
  • 0
  • 0

  Traducere de Teodora Popa-Mazilu 
  Ca o amprentă a naturalismului se observă în romanul O pagină de dragoste scris cu o rară gingășie înclinația autorului pentru cazurile patologice și aspectele morbide ale vieții cât și asocierea ideilor legate de fiziologie și ereditate. Fascinat de descoperirile biologiei și medicinei din vremea să Zola a avut ideea să aplice și în acest roman metodele științelor experimentale pentru a construi destinele personajelor sale. 
  În plus Zola naturalistul supune atenției cititorului un studiu atent asupra societății în special asupra mediului burghezilor înstăriți din Paris dominați de pasiunea pentru mondenități pentru baluri și distracții frivole cât și de grijă pentru păstrarea aparențelor de virtute de bună-cuviință și de cordialitate. În acest fel Zola denunța într-o manieră voit neutră aparent obiectivă imoralitatea ipocrizia și bonomia surâzătoare a acestei societăți „alese“. 
  „Romanul istorisește o experiență de viață dureroasă tulburătoare dar perfect verosimilă: evoluția unei iubiri interzise a unei pasiuni ce pune stăpânire progresiv pe doi oameni cinstiți înzestrați cu multă înțelegere și bunătate Helene și doctorul Henri Deberle.“ (Liliana Anghel)

  Show book

• 

  Spiritul critic în cultura...

  Garabet Ibraileanu

  • 0
  • 0
  • 0

  Întâia lucrare importanta a lui Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizează geneza formelor culturii în România, luând ca documente operele scriitorilor mai însemnați din perioada 1840-1880, adică din momentul apariției revistei lui Mihail Kogălniceanu, Dacia literară – unde se afirmă pentru întâia oară spiritul critic, condamnându-se literatura de imitație si se atrage atenția asupra necesității reprezentării caracterului național – până la constituirea statului român modern, când România a luat fizionomia unui stat european. Această operă a lui Ibrăileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectică, conține observații pătrunzătoare asupra atitudinii principalilor scriitori români față de formele de civilizație si cultură dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecând prin revoluția burghezo-democrată de la 1848, Unirea Principatelor si dobândirea independenței naționale.

  Show book